Cine l-a numit pe spionul Mihai Caraman în fruntea SIE, imediat după Revoluție – ‘În concepția mea, aceste organisme trebuiau conduse tot de foști securiști’

Cine l-a numit pe spionul Mihai Caraman în fruntea SIE, imediat după Revoluție – ‘În concepția mea, aceste organisme trebuiau conduse tot de foști securiști’

Joi, 25 iulie, a încetat din viață Mihai Caraman, primul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE) de după Revoluția din Decembrie 1989.

Caraman avea 96 de ani. Mihai Caraman este renumit pentru lovitura pe care a dat-o Occidentului, în perioada în care Securitatea comunistă raporta KGB-ului toate informațiile culese.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mihai Caraman a activat ca ofițer acoperit în Franța, în perioada 1959-1969. Aici, el a reușit să formeze o adevărată rețea de spioni și să culeagă informații secrete din sediul NATO de la Paris.

„În perioada ianuarie 1959 – mai 1969, a activat ca ofiţer acoperit în cadrul rezidenţei de spionaj a DGIE/DIE de la Paris. Aici şi-a format o reţea de spioni axată pe culegerea de informaţii secrete din sediul NATO de la Paris (după ieşirea din NATO a Franţei în 1966, sediul NATO s-a transferat la Bruxelles)”, notează istoricul și cercetătorul Mihai Burcea, într-un material semnat pe site-ul IICCMER.

Citește și A murit generalul Mihai Caraman, primul șef SIE după Revoluție! A fost spionul care a dat o imensă lovitură NATO! Documentele au ajuns direct la KGB

Potrivit istoricului Mihai Pelin, citat de Burcea, rețeaua lui Caraman ar fi beneficiat chiar de suportul serviciilor speciale franceze, care „sub regimul generalului Charles de Gaulle, au acţionat în vederea slăbirii influenţei americane pe continentul european şi, implicit, în vederea compromiterii NATO”.

Istoricul Florian Banu, cel care a semnat cartea „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece”, a afirmat, într-un interviu pentru Historia.ro, următoarele:

Mihai Caraman rămâne în istoria serviciilor secrete spionul, care a reuşit graţie reţelei sale să sustragă vreme de 11 ani sute de informaţii ultrasecrete din cadrul NATO, furnizându-le ulterior serviciilor secrete ale URSS. A fost cea mai complexă acţiune de spionaj la care a participat România, fiind totodată o mare lovitură la adresa planurilor militare ale NATO, într-o perioadă marcată din plin de efectele „Războiului Rece”.

Din această perspectivă, nu trebuie să ne temem să afirmăm că acţiunea „reţelei Caraman” a reprezentat un succes şi se înscrie în rândul marilor afaceri de spionaj ale Războiului Rece, contribuind în mod incontestabil la menţinerea echilibrului între cele două blocuri politico-militare (NATO şi Pactul de la Varşovia), la destindere şi sporirea încrederii”.

Cine l-a numit pe spionul Mihai Caraman în fruntea SIE, după Revoluție?

„În concepția mea, aceste organisme trebuiau conduse tot de foști securiști”

Sursa foto: Captură YouTube.com

Conform documentelor consultate de AnchetaZilei.ro, Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier al României în Guvernul Petre Roman, a declarat, în cadrul Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989, în anul 1994, că el s-a aflat în spatele numirii lui Mihai Caraman în fruntea SIE.

Citește și Gelu Voican Voiculescu, de la bomboanele Securității la pomana Federației Ruse

În concepția sa, SIE și unitatea UM 0215 – așa-numita „Doi și-un sfert” – „trebuiau conduse tot de foști securiști”.

Astfel, Gelu Voican l-a numit pe Mihai Caraman șef la SIE, iar pe Florin Calapod l-a instalat în fruntea „Doi și-un sfert”.

Iliescu când a semnat decretul de înființare a semnat și numirea lui Cico Dumitrescu, ridicat la gradul de contraamiral, adică general, comandantul acestei unități (n.r. – UM 0215, așa-numita „Doi și-un sfert”) . Eu care doream ca această unitate să se înființeze nu am mai condiționat nici un fel de alte persoane. A doua zi, în prezența mea și a lui Chițac, care era ministru de interne îmi spune că Cico Dumitrescu nu va mai fi la această unitate ci va face o direcție culturală-sport a M.I.

Eu am spus că el a fost numit de președinte, dar mie îmi convenea pentru că în concepția mea era ca aceste organisme trebuiau conduse tot de foști securiști, de aceea l-am numit pe Caraman la informații externe, iar aici la 215 pe Fl. Calapod, alias Cristescu, și la SRI dacă s-a fi înființat nu aș fi numit un Măgureanu, aș fi numit tot un specialist”, a spus Gelu Voican Voiculescu, în fața Comisiei Senatoriale pentru cercetarea Revoluției, conform stenogramei consultate de reporterul AnchetaZilei.ro.

Eugen DINU

eugen.dinu@anchetazilei.ro

Părerea ta contează pentru noi