EXCLUSIV Generalul magistrat Ioan Dan, cel care s-a ocupat de Dosarul Revoluției în anii ’90, despre cazul generalului Milea: ‘Armata nici acum nu crede. N-a fost asasinat. Securitatea n-avea motive să-l asasineze. E clar sinucidere’
Fostul șef-adjunct al Secției Parchetelor Militare din anii ’90, generalul magistrat (rtr.) Ioan Dan, a oferit un amplu interviu pentru AnchetaZilei.ro, în vara acestui an.
Astăzi mai prezentăm un episod din ceea ce ne-a declarat generalul Dan. Mâine urmează să vă arătăm cum a anticipat, încă din luna iunie a.c., Ioan Dan ce se va întâmpla cu rechizitoriul întocmit de generalul Cătălin Ranco Pițu, în dosarul Revoluției Române din Decembrie 1989.
Astăzi o să vorbim despre sinuciderea din 22 decembrie 1989 a generalului Vasile Milea, fostul ministru comunist al Apărării.
Ioan Dan ne-a dezvăluit că a participat la autopsia lui Milea și că acesta s-a sinucis, că Securitatea nu avea motive să-l asasineze.
Generalul magistrat Ioan Dan, despre cazul generalului Milea: „N-a fost asasinat. Securitatea n-avea motive să-l asasineze. E clar sinucidere”
Eugen Dinu: Bună ziua, domnule general! Înainte de toate, aș dori să vă mulțumesc pentru acest interviu. În continuare, aș dori să vă prezentați. Cine sunteți?
Ioan Dan: Sunt general magistrat în retragere Dan Ioan, am fost șef-adjunct al Secției Procuraturilor Militare. Înainte de pensionare, am fost retrogradat din această funcție. A avut Iliescu motivele lui. Am fost trecut direct în retragere în 1996, cu gradul de general, dar pe o funcție inferioară: șef al Serviciului Judiciar, care nu mai avea nicio legătură cu urmărirea penală. Ăsta a fost interesul, să fiu scos din cercetările penale cu privire la Revoluție. Și așa am ajuns să fiu consilier juridic doi ani de zile. După care, m-am înscris în Barou și până în 2018 am profesat avocatura, ca să nu stau. Între timp, m-am înscris și în Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere provenite din Armată. Nu puteam să stau. Și acum lucrez acolo, două zile pe săptămână.
Eugen Dinu: Dumneavoastră cât timp v-ați ocupat de Dosarele Revoluției?
Generalul Ioan Dan: Păi, m-am ocupat din 23 decembrie. După 22, după ce Ceaușescu a fugit, a doua zi, în 23, ne-a adunat șeful de atunci, că ce facem. Ce să facem? Ne apucăm de arestat, că au murit atâția oameni. Și zice: „Atunci, alegeți-vă!”. Și eu, având gradul mai mare și vechimea mai mare, am zis că eu vreau pe prim-ministru, pe președintele Marii Adunări Naționale și așa mai departe. Și așa am început arestările, din 23 decembrie. Am continuat.
După aia, a venit cazul Milea. Mi s-a repartizat mie. N-am apucat decât să merg la autopsia generalului Milea, să asist acolo, că ăsta era începutul anchetei, că se vorbea. Armata nici acum nu crede că n-a fost asasinat. N-a fost asasinat. Securitatea n-avea motive să-l asasineze.
Eugen Dinu: Din probele…
Ioan Dan: Din probele pe care le-am făcut, probele materiale. Când am văzut autopsia, vestonul nu era găurit. Era găurit numai de la cămașă, maiou și în spate – ieșit. Vestonul a fost găurit în spate, dar în față, nu. Și am spus: cum a fost asasinat? I-a spus asasinul: „Ia, dezbracă-te și dă la o parte, că aici ai nu știu ce acte și se oprește glonțul acolo!”. Nu merge. Și atunci am spus că asta e clar sinucidere.
Eugen Dinu: Și, practic, cum s-a împușcat?
Ioan Dan: Și-a desfăcut (n.r. – vestonul), pentru că el venea de la Ceaușescu. La Ceaușescu, el nu se putea prezenta în ofițer, fie el și Ministrul Apărării, decât în formă de oraș. S-a descheiat, că și el s-a gândit: „Trag aici, trag în carnetele astea”. A dat la o parte și a tras să-și nimerească inima. N-a nimerit-o decât tangențial, dar suficient cât să-și provoace și prin plămâni o hemoragie masivă, încât n-a mai rezistat până la Elias, până la spital. Pentru că Ceaușescu a fost informat imediat și l-a pus pe Curticeanu să vadă despre ce e vorba.
Curticeanu s-a dus repede, mai ales că era și în relații apropiate cu Milea. Mi se pare că de cumetrie. Și Curticeanu a luat urgent măsuri, a chemat salvare, l-a dus la Elias, dar până acolo a murit. A fost hemoragia atât de puternică încât n-a mai supraviețuit.
Și zic cei care îl însoțeau pe Curticeanu, ca să meargă să vadă sus, la etajul 6 și Curticeanu (n.r. – a spus):
„Mi-a fost prieten, dar e un trădător!”. Ei considerau că, dacă tu te retragi, te sinucizi, lași descoperită Armata, ești un trădător. Așa zicea Curticeanu – Curticeanu care mi-a fost coleg de an de facultate și prieten. L-am cunoscut foarte bine.
Așa cum v-am anunțat deja la începutul materialului, AnchetaZilei.ro va publica luni, 23 decembrie, un nou fragment din interviul pe care ni l-a acordat generalul Dan Ioan, o să vedeți cum fostul șef al Parchetelor Militar a anticipat, încă din luna iunie, ce se va întâmplat cu rechizitoriul întocmit de Ranco Pițu, în Dosarul Revoluției Române.
