Polițistul Valer Kovacs a invocat-o, în apărarea sa, pe Laura Codruța Kovesi/EXCLUSIV

Așa cum v-am dezvăluit încă de ieri, AnchetaZilei.ro a intrat în posesia Ordinului de ministru semnat de Cătălin Predoiu, pentru destituirea polițistului Valer Kovacs.

Ieri v-am dezvăluit acuzațiile pe care conducerea IGPR i le-a adus lui Kovacs.

Citește și Document EXCLUSIV Ordinul ministrului Cătălin Predoiu pentru destituirea polițistului Valer Kovacs/De ce este acuzat, cu adevărat, omul propus la șefia Internelor, într-un viitor Guvern AUR

Astăzi publicăm noi fragmente din Ordinul de destituire semnat de către ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Mai exact, AnchetaZilei.ro vă dezvăluie cum s-a apărat Valer Kovacs în fața deciziei IGPR, de a-l destitui.

În apărarea sa, Valer Kovacs a invocat inclusiv Hotărârea CEDO Kovesi vs. România – cererea nr. 3594/19 din 05.08.2020, prin care actuala șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a câștigat procesul împtriva Statului Român.

La vremea respectivă, CEDO a decis că, atunci când a fost demisă de la șefia DNA, lui Kovesi i s-au încălcat două drepturi fundamentale: la un proces echitabil și la liberă exprimare.

Ce acuzații a desființat Valer Kovacs:

„Împotriva actului administrativ de sancționare agentul-șef principal de poliție KOVACS VALER-SANDOR a depus contestație, prin intermediul Cabinetelor Grupate de Avocatură KOVACS & COVACI LAW OFFICE, în termenul prevăzut de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, invocând, în principal, următoarele:

1. A fost sancționat pentru potențiale abateri disciplinare, prescrise la data de 26.04.2024, când s-a întocmit raportul Direcției Control Intern nr. 580878 din 26.04.2024, cu încălcarea termenului de 6 luni, or, fiind vorba despre postări publice, nu se poate argumenta de către I.G.P.R. că abia în data de 26.04.2024 a luat la cunoștință despre postările publicate începând cu data de 04.07.2022. Menționează că este vizată activitatea sa de sindicalist și nu cea de polițist, încălcându-se de către I.G.P.R. protecția conferită de lege liderilor de sindicat și avertizorilor de integritate.

2. Dispoziția contestată este nelegală întrucât încalcă principiul unicității sancțiunii disciplinare, anterior fiind sancționat ilegal, tot pentru libertatea de exprimare, pentru exact aceeași perioadă de timp, prin Dispozițiile I.G.P.R. nr. 6010/30.04.2024 și nr. 8344/08.12.2023, ambele contestate în justiție, vizează aceleași postări pe rețeaua de socializare și, deși a cerut conexarea acestor abateri disciplinare, s-a refuzat pentru că nu ar fi corespuns scopului ilicit.

3. Se reține în mod nereal că cele două dispoziții anterioare de sancționare sunt definitive, în contextul în care I.G.P.R. cunoaște că acestea au fost atacate în justiție, fiind pe rolul Tribunalului Timiș.

4. Precizează că i s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că s-a refuzat audierea martorilor propuși: Răchită Ovidiu Ionel, Ciciu Ioan Nicușor, Măceșanu Elvis Daniel și Feroiu Nicolae Paul, persoane ce ar fi confirmat realitatea celor susținute de el în mass-media și pe rețelele de socializare.

5. I.G.P.R. nu are competența de a constatat încălcarea G.D.P.R. (nefiind prevăzute atribuții în sarcina Poliției), ori sancționarea sa, în lipsa unei reclamații din partea persoanelor fizice și a unei sancțiuni din partea autorității responsabile, apare ca excesivă și cu abuz de putere.

6. A fost sancționat pentru modul de întocmire a unor măsuri contravenționale, însă doar judecătorul are atribuții în materie contravențională și nu șefii ierarhici, la dosar neexistând nicio reclamație a contravenientului și nicio hotărâre judecătorească prin care să fie infirmate procesele verbale de contravenție, întocmite conforma atribuțiilor date în sarcina sa, ca polițist.

7. Precizează că i s-a încălcat dreptul la libera exprimare, astfel cum este garanta de art. 10 din Covenție, sens în care invocă în sprijinul contestației sale Deciziile CEDO Dănileț c./a României și Kovesi c./a României. Totodată, în completarea contestației sale, invocă ca jurisprudență similară cazul procurorului Liviu Lascu, trimis în judecată disciplinară de Inspecția Judiciară, pentru că a distribuit pe pagina personală de Facebook trei articole de presă cu temă politică, la primul dintre ele adăugând și un comentariu propriu, însă Secția pentru procurori în materie disciplinară a considerat că activitatea procurorului nu constituie abatere disciplinară.

8. La baza procedurilor disciplinare sunt intervențiile ilegale ale șefului I.P.J. Timiș, chestorul de poliție Petecel Aurelian-Alin, căruia în niciuna dintre postările sale publice nu i-a pronunțat numele, iar toate afirmațiile sale au fost făcute în calitate de lider de sindicat, cu bună-credință și în acord cu art. 10 CEDO, ca avertizor de integritate, astfel încât, în realitate, a fost sancționat pentru activitatea sa sindicală și nicidecum pentru activități polițienești. Mai mult, sancționarea sa pentru afectarea prestigiului instituției apare ca fiind excesivă câtă vreme se pretinde că a afectat în mod abstract acest prestigiu. Toate postările sale publice au fost făcute în legătură cu dotarea precară a Poliției, iar persoanele care s-au identificat ca fiind vătămate aveau desigur posibilitatea să-l acționeze în judecată pe cale civilă, în răspundere civilă delictuală. Precizează că nu a comis nicio abatere disciplinară ca polițist, în activitatea sa curentă, iar în mod evident din vizionarea postărilor se poate lesne observa că vorbește în calitate de lider de sindicat, în fundat observându-se sigla Sindicatului Decus, astfel cum rezultă din însuși Raportul I.G.P.R. – „vizează activitatea sa extraprofesională”, se arată în documentul semnat de Cătălin Predoiu.

Kovacs susține că toate declarațiile sale au fost făcute în calitate de lider al SNPR DECUS

„Apreciază că nu sunt incidente abaterile disciplinare prevăzute la art. 57 lit. a, d, g și k din Legea nr. 360/2002, întrucât îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, întrucât toate demersurile sale au fost făcute cu bună-credință, ca lider al Sindicatului Național al Polițiștilor din România DECUS, semnalând chestiuni sistemice (…).

Totodată, solicită să se aibă în vedere Hotărârea CEDO Kovesi vs. România – cerea nr. 3594/19 din 05.08.2020 publicată în M.Of. nr. 112/02.02.2021 (în care s-a reținut încălcarea art. 6 – dreptul la un proces echitabil – și art. 10 – libertatea de exprimare).

9. Menționează faptul că este polițist cu vechime, are doi copii în întreținere, locuiește în chirie, nu a săvârșit nicio infracțiune, fiind absurd să fie acuzat că a afectat interesele României și prestigiul Poliției, fără nicio dovadă concretă, doar speculații, în condițiile în care a acționat cu bună-credință și a crescut prestigiul profesiei de polițist”, se precizează în documentul intrat în posesia AnchetaZilei.ro.