Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, dezvăluie 3 modificări importante efectuate la OUG-ul privind testarea antidrog a șoferilor

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a dezvăluit, joi, că au fost efectuate trei modificări importante la Ordonanța de Urgență nr. 84 privind siguranța rutieră.

Astfel, Guvernul României a adoptat astăzi o nouă Ordonanță de Urgență, care o completează pe cea aprobată anterior.

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit șefului MAI, se instituie „ un termen de 72 de ore în care instituțiile de medicină legală trebuie să elaboreze analizele toxicologice, prin care să evidențieze sau nu, prezența sau nu, a alcoolului și a substanțelor interzise în sângele persoanelor care au fost testate pozitiv cu drugtest sau care au refuzat testarea”.

Citește și Chestorul general Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, anunță o schimbare radicală în privința OUG-ului care a pus pe jar șoferii

Predoiu a subliniat că persoanei respective i se va restitui permisul, în cazul în care după 72 de ore nu sosește rezultatul de la laborator.

„O a treia modificare importantă care vizează faptul că aceste analize se efectuează doar de către instituțiile de medicină legală”, a spus Cătălin Predoiu.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, dezvăluie 3 modificări importante efectuate la OUG-ul privind testarea antidrog a șoferilor

„După cum știți, astăzi Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care a dezvoltat și a modificat prevederile OUG 84 anterior adoptate, cu privire la unele dispoziții privind siguranța pe drumurile publice.

Această Ordonanță adoptată astăzi, dezvoltă, cum spuneam, Ordonanța precedentă, sub două aspecte importante. În primul rând, instituie un termen de 72 de ore în care instituțiile de medicină legală trebuie să elaboreze analizele toxicologice, prin care să evidențieze sau nu, prezența sau nu, a alcoolului și a substanțelor interzise în sângele persoanelor care au fost testate pozitiv cu drugtest sau care au refuzat testarea.

A doua modificare importantă este aceea că, la expirarea acestui termen obligatoriu pentru instituțiile de medicină legală, de 72 de ore, în cazul în care rezultatul nu sosește de la laborator, persoanei respective i se restituie permisul.

Există, de asemenea, o a treia modificare importantă care vizează faptul că aceste analize se efectuează doar de către instituțiile de medicină legală. Anterior, în varianta ordonanței precedente, aceste analize puteau fi efectuate şi de către laboratoarele Poliției Române, laboratoare care, precizez, sunt acreditate conform standardelor internaționale.

Acestea sunt în esență dezvoltările și modificarea adusă de Ordonanța adoptată de Guvern, astăzi”, a subliniat ministrul de Interne.

Ministrul Predoiu, răspuns pentru Marcel Ciolacu

„De asemenea, ce aș mai vrea să precizez în încheiere, sunt obligat să o fac față de Ministerul de Interne şi colectivul de lucru de la minister, şi nu în ultimul rând, față de Partidul Național Liberal, vizavi de reproșul premierului, pe care l-ați văzut cu toții, faptul că dezbaterea publică asupra proiectului de ordonanță a început în toamna anului trecut, în octombrie.

Pe parcursul dezbaterii publice de la Ministerul de Interne, în mod repetat, în scris, dar și verbal, prin reprezentanții INML, Ministerul de Interne a fost informat, de către reprezentanții INML, asupra faptului că pot efectua, din această vară, analize toxicologice în termen rezonabil de 3 până la maxim 7 zile, menționând, de asemenea, că investițiile în capacitatea de analiză a instituțiilor de medicină legală vor crește și aceasta, la rândul ei, va crește.

De asemenea, am fost informați în cadrul acestor dezbateri publice cu privire la toate punctele de vedere exprimate în legătură cu modalitățile prin care să creștem siguranța pe drumurile publice, așa cum ni s-a cerut în mod repetat.

Această ordonanță nu este un demers izolat al Ministerului Afacerilor Interne. Este o măsură care se înscrie într-o politică pe care am cerut-o și am impus-o la Ministerul Afacerilor Interne încă de la preluarea mandatului.

A fost în mod repetat citată, trunchiat, declarația subsemnatului, în sensul că lupta cu drogurile este pierdută. Este o declarație mai largă pe care am făcut-o la preluarea mandatului și nu la jumătatea lui, la preluarea mandatului. O declarație care a inclus și comandamentul de a întări această luptă, de a iniția măsuri contra traficului și consumului de droguri, inclusiv la volan, şi de a câștiga această luptă”, a afirmat Predoiu.

„Aș vrea să vă informez că, în ultimele 12 luni, în urma stabilirii acestor priorități, Poliția Română a lansat în jur de 1.000 de operațiuni importante antidrog.

Mai precis 937, dintre care 398, deci aproximativ 400, de mari operațiuni antidrog, care înseamnă informare, investigare, documentare, probare, proceduri judiciare în cooperare foarte bună cu procurorii, destructurarea a nu mai puțin de 57 de grupuri mari de crimă organizată care trafică droguri sau traficau droguri în România.

Acest tablou a fost necesar completat şi cu o măsură în domeniul îmbunătățirii legislației. În esență, în vara anului trecut, Ministerului Afacerilor Interne i s-au cerut trei lucruri: să completeze legislația privind combaterea consumului de droguri la volan, să elimine din folosința agenților de poliție drugtestele care dau rateuri, erori şi să înmulțească semnificativ numărul de drugtestere.

Ministerul de Interne a procedat la toate aceste măsuri și le-a realizat. Respectiv, am scos din folosința polițiștilor drugtesterele de producție China, care dădeau erori şi am folosit și folosim în continuare doar drugtestere Drager care sunt folosite și de polițiile din statele membre ale Uniunii Europene. Aceste drugtestere reprezintă, la ce există în acest moment în lume, un vârf de tehnologie.

Nu există drugtestere mai bune decât acestea, ca tipologie.

În același timp, am dublat, și mai bine, capacitatea de testare prin creșterea numărului de drugtestere în dotarea Poliției Române. Spre exemplu, în județul Constanța, anul trecut, la preluarea mandatului, erau un număr de 15 drugtestere. Astăzi, polițiștii au la dispoziție 45.

În sfârșit, al treilea lucru, respectiv îmbunătățirea legislației a rezultat în proiectul de ordonanță pe care noi l-am propus într-o primă formă în octombrie anul trecut. Deci, am reacționat cât se poate de rapid și am propus acest proiect. El, repet, a stat în dezbatere publică din octombrie anul trecut, numeroase întâlniri cu alte instituții implicate, dar și cu societatea civilă, având loc la Ministerul de Interne.

Consider, ca responsabil al ministerului, că aparatul din minister a procedat corect și a îndeplinit ca la carte fiecare etapă procedurală.

Și şi-a întemeiat demersul pe toate informațiile aflate la dispoziție și dobândite în cursul dezbaterii publice.

În același timp, cred că acest demers nu trebuie să fie ultimul. Personal, sunt pentru măsuri de amploare, structurale pentru combaterea drogurilor, care să depășească domeniul rutier. Sunt pentru o dezbatere și în Parlament, dacă, într-adevăr, dorim să destructurăm pe termen mediu flagelul drogurilor în România, care să presupună şi creșterea dotărilor în mod corespunzător a celor care se ocupă de prevenție și a celor care se ocupă de combatere.

O altă măsură pe care am luat-o în timpul mandatului a fost să cresc forțele care acționează în domeniul combaterii traficului de droguri.

Am crescut numărul de polițiști care se ocupă direct cu combaterea traficanților de droguri cu 200.

Nu vă pot da cifra întreagă a tuturor celor care se ocupă în mod specializat de acest domeniu pentru că este clasificată. Dar pot să vă spun că prioritatea ministerului este aceasta, de a crește efortul pe combaterea drogurilor. Şi cantitățile confiscate în ultimul an au crescut semnificativ, peste 30% față de anii precedenți. De asemenea, a crescut numărul de grupuri de crimă organizată, care trafică droguri, destructurate.

Am făcut această paranteză pentru a sublinia două aspecte. Și anume, este mai puțin important cine și ce face. Este foarte important să ne mărim capacitatea, ca societate în ansamblu, de a riposta contra flagelului drogurilor, care este devastator nu numai în România, ci în toate statele membre ale Uniunii Europene. Este o problemă europeană, consacrată ca atare în Consiliile JAI și recunoscută ca atare.

De asemenea, am făcut această paranteză pentru a arăta că această ordonanță nu este un demers individual, sporadic sau spontan, ori, citez, heirupist, cum am fost acuzați, ci este o măsură gândită într-un ansamblu de măsuri, într-un ansamblu de politici.

De asemenea, și nu în ultimul rând, aş sublinia faptul că, indiferent de aceste controverse, această luptă contra traficului de droguri şi acest efort de a conștientiza pericolele consumului de droguri, în special în rândul tinerei generații, vor continua.

Înțelegem că pot exista controverse, înțelegem că un astfel de demers nu este lipsit de întrebări legitime din partea societății, a analiștilor și așa mai departe, şi suntem gata să lămurim orice fel de întrebare ni se adresează, dar, în același timp, aș vrea să asigur publicul din România că atât timp cât voi rămâne la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, Poliția Română și ministerul au ca prioritate combaterea traficului și consumului de droguri.

Aceasta este intenția noastră. Este formulată cu bună credință. Este în interesul cetățeanului şi e datoria mea să subliniez faptul că nu avem altă direcție și alt obiectiv decât acela de a crește siguranța cetățeanului, înțelegând în același timp că orice măsură trebuie să fie echilibrată, proporțională și în limitele Constituției.

De aceea, aș vrea să reamintesc faptul că, prin Ordonanța 84 noi am propus și prin Ordonanță s-a consfințit, eliminarea unei prevederi legale excesive, respectiv întocmirea de îndată a dosarului penal pentru cei care refuză testarea sau sunt testați pozitiv la drugtest. Ceea ce este o măsură, evident, în favoarea cetățeanului de bună credință.

Suntem conștienți, în același timp, că în activitatea de creștere a gradului de siguranță pe drumurile publice și de eliminare a pericolelor din traficul rutier, sunt în discuție două drepturi foarte importante.

E vorba de dreptul la viață și integritate fizică a cetățeanului, circumscris siguranței rutiere și dreptul la liberă circulație.

În momentul în care un agent de poliție, a cărui sarcină principală este să scoată din trafic orice potențial politic, testează şi aplică o măsură, el are ca obiectiv primul drept, dreptul la viață și siguranță publică. Prioritatea acestui drept a fost stabilită prin decizie CCR, prin decizii ale Înaltei Curți, prin decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Din momentul în care polițistul finalizează procedura, în trafic, de testare, intră în discuție o cu totul altă activitate de care răspunde medicul. Și pentru care polițistul nu este în niciun fel responsabil. Obiectivul Poliției Române este să vă protejeze. Și asta am cerut nu numai Poliției Române, ci tuturor structurilor, Ministerului Afacerilor Interne. Mulțumesc!”, a completat Predoiu.

Părerea ta contează pentru noi