Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, și ministrul Energiei, Sebastian Burduja, au prezentat, vineri, planul privind combaterea sărăciei energetice extreme în România.
Concret, Asociația Energia Inteligentă a finalizat „Registrul Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că acesta este un prim pas, pentru a rezolva problema miilor de români care nu au, în prezent, electricitate.
Datele prezentate de către Asociația Energia Inteligentă sunt, pur și simplu, dureroase, demne de Evul Mediu, nu de România anului 2024.
Conform AEI, 11.611 de români stau în întuneric, ei neavând energie electrică. Dintre aceștia, 4.499 sunt copii. Așadar, mii de copii îți fac temele și învață la lumina lumânării. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, valoare totală a investiției ar fi de 12 milioane de euro.
„Acum 6 luni de zile încheiam un parteneriat pentru combaterea sărăciei energetice, cu Ministerul Energiei, în care ne-am propus mai multe puncte pe care să le atacăm. Astăzi ne bucurăm că putem să prezentăm rezultatele”, a spus Dumitru Chisăliță, președintele AEI, la începutul prezentării.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Niciun copil nu trebuie să mai studieze la lumina lumânării. Nu este normal ca în România anului 2024 să se întâmple asta”
„Discutăm în fiecare zi despre România viitorului, despre energia viitorului, despre hidrogen, despre digitalizare, descentralizare, decarbonizare, prosumatori și multe alte tehnologii, dar în același timp nu avem dreptul să-i uităm pe cei care nu au acces la energia electrică, nu au acces la serviciile de bază. Astăzi este despre solidaritate.
Niciun român nu trebuie lăsat în urmă. Acesta este angajamentul nostru. Niciun copil nu trebuie să mai studieze la lumina lumânării. Nu este normal ca în România anului 2024 să se întâmple asta.
Ca să putem aborda această problemă, în primul rând trebuie să o cuantificăm, să o identificăm, să o cartografiem și să găsim apoi instrumentele financiare de sprijin prin care să aducem lumină în casele tuturor românilor ”, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Este primul pas. Nu poți să gestionezi ceea ce nu măsori”
„Prin efortul pe care AEI l-a făcut, împreună cu Ministerul Energiei, am transmis, în repetate rânduri, autorităților locale, județene, adrese prin care să ne comunice locuințele care nu au acces la energie electrică și am primit foarte multe date.
Echipa domnului profesor Chisăliță le-a integrat și astăzi avem, așa cum ne-am angajat anul trecut, avem un registru electronic național al gospodăriilor fără acces la curent electric. Este primul pas. Nu poți să gestionezi ceea ce nu măsori.
Noi evaluat această problemă și urmează să definim acele mecanisme de sprijin prin care să aducem lumină în casele românilor. Nu sunt investiții mari.
A pune câteva panouri fotovoltaice în capacitate de stocare locală, pentru a putea da suficientă energie electrică, măcar pentru acele nevoi de bază, este o investiție de câteva mii de euro și ne propunem ca prin campanii publice, prin sponsorizări acordate de companii din domeniul energetic și poate chiar printr-un program cu finanțare publică, încercăm să identificăm și o sursă din bugetul Ministerului Energiei, de la bugetul de stat, să putem rezolva această problemă. Ea se poate rezolva în termen de 1-2 ani de acum înainte, cu un efort dedicat”, a precizat Burduja.
Dumitru Chisăliță: „3.746 de locuințe sunt permanent locuite și nu au energie electrică”
„Am început cu sărăcia energetică extremă, pe care, din păcate, nu o mai găsim nicăieri în Europa, România fiind ultima redută – din acest punct de vedere.
Am identificat, în momentul de față, 5.424 de imobile de tip locuință care nu au energie electrică. La nivelul județelor, avem câțiva campioni, din păcate. Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Suceava sunt județele în care, conform rapoartelor consiliilor județene, avem aceste elemente puternice, legate de lipsa energiei electrice.
Ne-am concentrat și pe acele județe care sunt locuite permanent: 3.746 de locuințe care sunt permanent locuite și care nu au energie electrică. Județul Covasna se găsește pe primul loc.
„Doar 25% din aceste imobile locuite permanent se găsesc la o distanță mai mare de 2 kilometri de rețeaua de distribuție”
Sub aspectul distanței față de rețeaua de energie electrică, este o chestie pe care pe mine, personal, m-a frapat. Conform datelor consiliilor județene, doar 25% din aceste imobile locuite permanent se găsesc la o distanță mai mare de 2 kilometri de rețeaua de distribuție.
Ponderea locuințelor în funcție de cine le ocupă, pentru că unul dintre programele care a fost derulat de Ministerul Energiei, acum câțiva ani, a plecat de la o premisă: nu dăm panouri decât dacă e și proprietar.
Statistic, doar 73% sunt și proprietari, 27% nu sunt proprietari și, ca atare, un astfel de mecanism, dacă îl pui pe piață, din start e sortit eșecului pentru un sfert din cei cărora li se adresează. În zona de munte, în general, a murit bătrânul, casa a rămas la unul dintre copii, dar n-a făcut nimeni niciun act. Copilul nu are nimic, din punctul ăsta de vedere. La câmpie, lucrurile sunt mai așezate. Tocmai de aceea, eu nu cred într-un program care să nu fie structurat pe aceste date. Dacă fac un program național, s-ar putea să meargă în 5 zone și să nu meargă în 20 de zone. Tocmai de aceea trebuie mapat foarte bine pe ceea ce înseamnă această situație.
Circa 4.500 de copii învață în întuneric
„11.611 oameni stau în astfel de imobile, care nu au, în momentul de față, energie electrică, dintre care, surprinzător, 40% sunt copii, sunt persoane sub 18 ani.
4.499 de copii sunt înregistrați în momentul de față, conform datelor provenite de la consiliul județean, în aceste case fără energie electrică.
Vârsta diferă destul de mult. Media este undeva la 74 de ani, în momentul de față. Sunt, în general, persoane în vârstă”
Ce e de făcut?
„Ce facem?
Avem o statistică, avem niște puncte de plecare foarte bune. Putem să mergem către a cincea perioadă de reglementare, putem să mergem către fonduri norvegiene.
Apropo de fonduri norvegiene, a existat un proiect: 7 milioane de euro pentru România, pentru astfel de situații. S-au cheltuit vreo 1,5 milioane cu chiu, cu vai.
Și atunci, ce putem să facem? Există programul Energie pentru Viață. Săptămâna trecută am identificat mai multe case, le-am măsurat, le-am dat deja ceea ce înseamnă achiziția de materiale și sperăm ca în maximum 3 luni de zile să aibă energie electrică.
Extinderea rețelelor de distribuție prin programul perioada a cincea de reglementare. Este un element care se poate face, fără să discutăm de eforturi foarte mari și fără să discutăm de abordări nefezabile.
O Casă Verde pentru Sărăcie Energetică – un program care poate să fie preluat de Ministerul Mediului sau de altcineva și poate să rezolve această problemă.
Am făcut o socoteală, ne-ar trebui undeva la 12 milioane de euro să eradicăm această problemă. 12 milioane de euro poate să fie dublul programului norvegian, care a fost de 7 milioane de euro, sau poate să fie 25% din banii care merg la campania electorală din anul 2024”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Despre proiectul „Case cu Căldură”, un alt proiect derulat de Asociația Energia Inteligentă, sub umbrela Ministerului Energiei și cu sprijinul Crucea Roșie
„Despre Case cu Căldură, e adevărat că în toamna trecută am avut o întâlnire cu domnul profesor Chisăliță și echipa mea și am gândit că, dacă, în general, iarna, de Crăciun, există obiceiul de a trimite haine, jucării și alte lucruri, sunt totuși români pe care astfel de lucruri nu-i încălzesc. Și atunci, pentru cazurile acestea de sărăcie energetică extremă, am gândit un proiect bazat pe voluntariat, la care au răspuns la apel anumite companii din sectorul energetic și sunt sponsori, să putem să ajutăm cât mai multe familii.
Proiectul ar trebui să continue, an de an, domnule profesor Chisăliță! Să vă bazați pe Ministerul Energiei în acest sens. Țin să le mulțumesc tuturor voluntarilor și tuturor celor care au sprijinit acest proiect”, a declarat Sebastian Burduja.
546 de beneficiari au fost ajutați cu lemne, în plină iarnă!
„Ce am reușit efectiv? Am dus lemne la 546 de beneficiari.
Au existat 526 de case, persoane fizice, și 20 de metri cubi au ajuns la case de bătrâni – trei case de bătrâni și o casă de copii, unde am fost apelați în ianuarie, când era frigul acela. Ne-au semnalat oamenii de la două cămine de bătrâni, că ard cauciucuri și haine, pentru că nu au cu ce să mai încălzească bătrânii.
În câteva zile ne-am mobilizat, am mers acolo cu un camion cu lemne. Erau oameni de 90 de ani, 91 de ani, imobilizați la pat și care erau acoperiți cu câte pături se puteau.
Din punctul de vedere al banilor, au existat 9 sponsori și 9 donații din partea unor persoane fizice care ne-au trimis bani în cont. S-au adunat 462.932 de lei din aceste contracte, respectiv din aceste încasări.
Am cheltuit 537.089 lei pentru tot programul pe care l-am derulat. N-am reușit să ajungem la 1.000 de oameni, așa cum ne-am propus. Au fost mai multe elemente de natură birocratică care ne-au împiedicat.
Le mulțumesc tuturor celor 9 parteneri: OMV, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Depogaz, Distribuție Energie Electrică, ONE, Nuclearelectrica, INFORM și Bridgepoint Capital. Pentru că au fost alături de noi, le oferim un mic cadou: o diplomă de parteneri pentru combaterea sărăciei extreme”, a încheiat Dumitru Chisăliță.
