Vineri, 5 aprilie 2024, reporterul AnchetaZilei.ro a realizat un interviu cu medicul Bogdan Gheorghe, expert al Agenției Naționale Antidrog (ANA).
Medicul ANA ne-a vorbit despre Sistemul de Avertizare Timpurie – un instrument implementat la nivelul Uniunii Europene, prin care sunt identificate noile substanțe psihoactive ce apar pe piața din România.
Totodată, Bogdan Gheorghe a dezvăluit, pentru AnchetaZilei.ro, cum își updatează traficanții de droguri substanțele psihoactive, astfel încât acestea să nu fie supuse controalelor din țările membre, dar și care este răspunsul autorităților, pentru a combate acest fenomen.
Interviul pe care l-am realizat cu medicul Bogdan Gheorghe (ANA)
Eugen Dinu: Aș dori să vorbim astăzi despre Sistemul de Avertizare Timpurie. Dacă puteți să-mi detaliați, vă rog…
Bogdan Gheorghe, medic ANA: Sistemul de Avertizare Timpurie este un instrument dezvoltat la nivelul Uniunii Europene, pentru a comunica foarte rapid informațiile cu privire la noile substanțe psihoactive. După cum știm, la nivel european există o problemă cu consumul și apariția de noi substanțe psihoactive și atunci Uniunea Europeană a dezvoltat acest sistem în trei pași, pentru a lua anumite măsuri împotriva acestui fenomen.
Sistemul în 3 pași prin care sunt identificate noile substanțe psihoactive
Sistemul în trei pași este Sistemul de Avertizare Timpurie, sistemul de strângere a informațiilor și măsurile de control care pot fi luate față de acea substanță. Pentru Sistemul de Avertizare Timpurie, la nivel european este răspunzător Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie – agenția europeană care are atribuții în acest domeniu.
Țările membre au obligația de a trimite informații în cadrul acestui sistem. Dacă în țară sunt identificate noi substanțe psihoactive, informațiile sunt încărcate în acest sistem. De asemenea, dacă în țară sunt informații legate de intoxicații cu un anumit tip de substanță, decese sau alte tipuri de informații importante, cum ar fi apariția unor laboratoare cu un anumit tip de substanță, aceste informații, la fel, sunt raportate și pe baza acestora se transmite o alertă la nivel european, în care se menționează faptul că în țara X au apărut probleme ca urmare a substanței respective.
În momentul respectiv, dacă se identifică și alte cazuri în alte țări, Observatorul European începe o evaluare inițială a substanței respective. De asemenea, cere informații în plus țărilor membre și caută și la nivel internațional informații despre acea substanță.
Pe baza acestui raport care este trimis Consiliului, Consiliul decide dacă se face o evaluare de risc. Evaluarea de risc este făcută de Observatorul European împreună cu Europol. În funcție de rezultatul acestui raport de evaluare a riscurilor, Comisia decide dacă va da o directivă delegată, astfel încât substanța respectivă să fie introdusă sub control sau nu.
E.D.: Cam cât durează un astfel de proces?
B.G.: La nivel european, procesul de la identificarea substanței, de la identificarea riscurilor substanței respective la nivel european, până la realizarea evaluării de risc este de 14 săptămâni. Din momentul în care UE ia decizia de a pune substanța respectivă sub control, statele membre au un interval de 6 luni să-și adapteze legislația națională, prin adăugarea acestei substanțe, cum este cazul României, la Legea nr. 143 din 2000.
E.D.: Aveți vreo substanță care a fost introdusă recent în acest sistem?
B.G.: La nivel național, laboratorul care identifică noi substanțe psihoactive este Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Poliției Române, care anual identifică în jur de 10-15 substanțe. Ultima substanță introdusă este 2CMC-ul, care a fost introdusă chiar acum două luni în Sistemul de Avertizare Timpurie.
E.D.: Cum apar astfel de substanțe? Sunt realizate în laborator, în România?
B.G.: Nu neapărat. Noile substanțe psihoactive sunt substanțe chimice, realizate în laborator, dezvoltate pentru a oferi efectele drogurilor tradiționale, dar să nu intre sub incidența legii.
În România nu au fost identificate laboratoare care să producă aceste tipuri de substanțe. Principalele țări producătoare de noi substanțe psihoactive sunt China, India, apoi ele sunt aduse și în România, și în toată Uniunea Europeană.
Expertul ANA, despre cum își fac update traficanții, pentru ca substanțele psihoactive să nu fie supuse controalelor
E.D.: Practic, având în vedere că sunt făcute în China, India, de aceea nu sunt în acest sistem?
B.G.: Apar noi substanțe, se modifică structura. Noi avem anumite substanțe. De exemplu, 3CMC-ul este în sistem, dar acum a fost modificată structura acestei substanțe și a apărut 2CMC-ul, care până acum nu a fost în sistem. Este o nouă substanță psihoactivă. A fost identificată și în România și ulterior a fost introdusă și face parte din acest sistem.
Pentru că nu există un dicționar sau o bază de date cu toate substanțele existente, pe măsură ce ele sunt dezvoltate și apar, această bază este updatată și ea.
E.D.: Înțeleg că și traficanții își fac și ei un update, în funcție de baza de date existentă.
B.G.: Update-ul nu este făcut neapărat în funcție de această bază de date, ci în funcție de măsurile legislative care se iau față de aceste substanțe, pentru că pe măsură ce substanțele sunt introduse în legislația națională, atunci dealerii, traficanții trebuie să-și aducă alte substanțe care să nu fie supuse controlului. Trebuie să amintesc și de Legea nr. 194 aprobată în România, privind comercializarea substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Deci, nu trebuie neapărat să fie introduse în Legea 143 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care știm exact că acele substanțe sunt psihoactive. Cele asupra cărora există suspiciunea intră sub incidența Legii 194.
Această lege a fost adoptată în anul 2011, în momentul în care problemele cu etnobotanicele, drogurile legale, erau destul de mari în România. Și atunci, s-a luat această măsură, o măsură care a fost adoptată și de alte țări membre ale UE, astfel încât să limităm accesul acestor substanțe pe piață.
E.D.: Ca să înțeleagă și cititorii, aceste substanțe la început sunt legale și apoi ele devin ilegale, în urma daunelor pe care le provoacă?
B.G.: În funcție de informațiile pe care le obținem. Vedem cazuri de intoxicații în unitățile de Primiri-Urgențe, avem cazuri de decese în care a fost depistat consumul acestor tipuri de substanțe, avem multe capturi de astfel de substanțe. Atunci, la nivel european, se ia decizia ca substanța respectivă să fie supusă controlului.
E.D.: De când a fost implementat acest sistem?
B.G.: La nivel european, sistemul a fost implementat în anul 1997. Până în prezent, în această bază europeană sunt monitorizate 961 de substanțe. La momentul actual, 19 sunt monitorizate intensiv, ceea ce înseamnă că aceste substanțe prezintă un risc foarte mare asupra sănătății publice. Această bază va fi într-o continuă dezvoltare, pentru că și traficanții, și dealerii vor încerca să găsească noi substanțe pe care să le introducă pe piață și să ofere efectul dorit de persoanele consumatoare.
E.D.: Practic, în această bază de date sunt doar aceste „etnobotanice” sau sunt toate drogurile?
B.G.: Sunt și din drogurile clasice, care prezintă un risc destul de mare pentru sănătatea publică. În termenul de noi substanțe psihoactive, în care inițial erau considerate doar etnobotanicele, de când această categorie intră în definiția de drog și această bază europeană conține și alte tipuri de substanțe, considerate clasice, ecstasy cu o concentrație mai mare de MDMA, care reprezintă iar un risc foarte mare pentru sănătatea publică, heroină cu fentanil – sunt multe combinații și multe tipuri de substanțe care sunt clasice, dar în ultima perioadă au avut o căutare mult mai mare la nivel european.
„Sunt predominante pentru că au un preț mai mic decât drogurile tradiționale”
E.D.: În acest moment, piața din România este inundată de aceste substanțe psihoactive, ele fiind predominante pe piață, din câte înțeleg?
B.G.: Sunt predominante pentru că au un preț mai mic decât drogurile tradiționale. Și traficanții cunosc faptul că aceste substanțe duc la apariția dependenței mult mai rapid decât drogurile tradiționale. Și, din acest punct de vedere, dealerii își doresc ca persoana să devină mai repede dependentă, pentru că astfel își vor vinde mai multe produse.
Și atunci, chiar dacă în primă fază o doză este mai ieftină decât o doză de drog tradițional, frecvența consumului este mai mare. Și atunci consumatorii ajung să plătească mai mult decât plătesc pe drogurile tradiționale.
Capacitatea acestor substanțe este, într-adevăr, de a aduce consumatorul la un efect puternic foarte rapid, dar acest efect durează foarte puțin. Organismul dezvoltă toleranță și atunci este nevoie să-și administreze cât mai des dozele respective, pentru a experimenta efectul psihoactiv.
E.D.: În prezent, sunt astfel astfel de substanțe în lucru, pentru a fi introduse în acest sistem de avertizare?
B.G.: Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor analizează toate substanțele care sunt pe piață. Nu ne-au fost transmise astfel de date în momentul de față, dar cu siguranță au în lucru probe fizice, prin care încearcă să identifice noi substanțe psihoactive.
E.D.: Spuneați de 2CMC că a fost introdusă anul acesta?
B.G.: A fost introdusă acum două luni în Sistemul de Avertizare Timpurie, de România și de Olanda. În momentul de față, nu prezintă un risc atât de mare, dar se va vedea în următoarea perioadă dacă vor exista și alte țări care să identifice această substanță.
Un alt plus al Sistemului de Avertizare Timpurie este faptul că, în momentul în care o substanță este identificată, metoda de identificare este raportată în acest sistem și atunci și alte țări membre pot să ia metoda de identificare și să o utilizeze.
Există și cazuri când substanțele dispar de pe piață și sunt scoase din sistem
E.D. Practic, chiar dacă este introdusă în acest sistem, substanța este în continuare urmărită.
B.G. Aflată în monitorizare. Odată introdusă în sistem, orice substanță se află în proces de monitorizare. Din 1997 până în prezent, doar 4 substanțe au fost retrase din acest sistem, pentru că nu au mai fost înregistrate capturi, cazuri de urgențe medicale, ca urmare a consumului acestora și s-a văzut că acea substanță nu mai este prezentă pe nicio piață. Și atunci nu a mai fost nevoie să fie monitorizată.
Dar asta nu înseamnă că, în momentul apar noi semnale, ea să nu fie introdusă în sistemul de monitorizare.
E.D.: Așadar, există cazuri când substanțele dispar de pe piață.
B.G.: Da, cum am spus, în funcție de măsurile legale care sunt luate de țările membre, dealerii își updatează substanțele și atunci s-ar putea să nu mai prezinte interes, în funcție și de efectele care apar la substanțele respective, pentru că s-ar putea chiar consumatorii să considere substanța respectivă nu atât de bună pentru utilizare și atunci să nu mai fie folosită.
Pentru România, nu există costuri ca să folosească sistemul. Procesul de identificare a substanței presupune, însă, investiții importante
E.D.: Costurile unui astfel de sistem la cât se ridică?
B.G.: Pentru țară, nu sunt costuri. Costurile sunt mai mari pentru procesul de identificare a substanței, pentru că trebuie să ai specialiști care să aibă timp să identifice astfel de substanțe în capturile prezente.
Un alt lucru care este important și pe care trebuie să fie pus accentul este dezvoltarea sistemului de analiză a probelor biologice. În momentul de față, în România se identifică astfel de substanțe, în special, din probele din capturi. Deci, din probele fizice.
Dar ar fi bine ca, pe viitor, aceste substanțe să fie identificate și din probele biologice: urină, salivă și sânge. În momentul de față, din rețeaua de laboratoare a Sistemului Național de Avertizare Timpurie fac parte Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul IGPR, laboratorul din cadrul Institutului Național de Medicină Legală și laboratorul din cadrul Institutului Național de Criminalistică.
Spitalul de Urgență Floreasca și ANSVSA vor să intre în Sistemul Național de Avertizare Timpurie
Și-au arătat interesul de a intra în această rețea laboratorul Spitalului Floreasca și rețeaua de laboratoare din cadrul ANSVSA. La Spitalul Floreasca, la fel ca la INML, pentru a identifica substanțele din probele biologice, iar la ANSVSA, chiar din produsele fizice, de tip alimente, pentru că am văzut o evoluție a dealerilor care încearcă să introducă pe piață anumite bomboane, acei ursuleți gumați, acelor bomboane cu substanțe psihoactive. Și aici pot să amintesc Fabrica de Vise de la Iași.
E.D.: Spuneați de Spitalul de Urgență Floreasca, încerc să înțeleg cum ar funcționa. Ajunge acolo un caz de urgență, un consumator și i se iau probe de urină?
Cum ar urma să decurgă o verificare la Spitalul Floreasca
B.G.: I se ridică probe de urină și atunci se identifică ce substanțe a consumat. De obicei, analiza de laborator identifică drogurile clasice, nu identifică și noile substanțe psihoactive, pentru că ar trebui ca cineva să observe că în produsul biologic există o altă substanță, să identifice structura chimică și să vadă din ce clasă face parte și să caute în literatura de specialitate, adică procesul de identificare este unul destul de laborios și necesită timp. De cele mai multe ori, toată lumea vrea rezultatul foarte rapid și nu se mai gândește la acastă parte de cercetare.
În acest context de apariție a noilor substanțe psihoactive, este nevoie de a pune un accent foarte important pe această parte de cercetare de laborator, pentru că astfel putem identifica mult mai rapid substanțele și de a dezvolta metode de identificare.
E.D.: Deci, ar trebui cineva specializat în Spitalul de Urgență Floreasca?
B.G.: Un medic de laborator care să realizeze și astfel de identificări de noi substanțe psihoactive. Dar, de cele mai multe ori, în astfel de unități medicale se vorbește de un număr foarte mare de analize medicale clasice și atunci nu este timp de a cerceta și apariția noilor substanțe psihoactive.
E.D.: Și ce ar însemna ca Spitalul Floreasca să intre în sistem, să fie un reprezentant al ANA acolo, un medic al ANA?
B.G.: Nu, să transmită că el vrea să facă parte din acest sistem. El va fi raportat la nivelul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie ca un punct care poate să identifice noi substanțe și atunci să se informeze din acestă bază, dar în același timp să aducă și informații către această bază, să-și aducă aportul și atunci trebuie să dezvolte partea aceasta, de cercetare.
„Ministerul Sănătății a alocat o sumă importantă către INML, pentru dotarea cu echipamente de identificare”
E.D.: Sunt proiecte în derulare, pe partea de infrastructură?
B.G.: În momentul de față, la nivelul Agenției Naționale Antidrog, se realizează lunar o întâlnire a Grupului de Avertizare Timpurie, în care sunt prezenți specialiști din cadrul ANA, din Ministerul Sănătății, din alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, din Ministerul Public, și se discută aparițiile de noi substanțe psihoactive, dar, în același timp, și măsurile care trebuie să fie luate, astfel încât Sistemul de Avertizare Timpurie să facă față noilor probleme de noile substanțe psihoactive.
Chiar în cadrul acestui sistem s-a discutat de imposibilitatea laboratoarelor din cadrul INML de a identifica noile substanțe și, în urma acestor discuții, Ministerul Sănătății a alocat o sumă importantă către INML, pentru dotarea cu echipamente de identificare, ceea ce este un lucru extraordinar.
Acest grup nu poate să oblige pe cineva să se dezvolte, ci să tragă semnale de alarmă că este nevoie de investiții pe anumite domenii, astfel încât fenomenul acesta să fie ținut sub control.
E.D.: La nivelul Ministerului de Interne, urmează să se facă de astfel de investiții?
B.G.: Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor este dotat cu echipamente care pot să identifice astfel de substanțe. Cu siguranță, există periodic o updatare a reactivilor și a substanțelor necesare, folosite de aceste aparate, pentru a identifica noile substanțe.
Deci, în cadrul ministerului, acest lucru se întâmplă. Este necesar ca această actualizare a librăriilor din România să fie făcută, în special, pentru cele care identifică astfel de substanțe din probele biologice, cum sunt spitalele.
E.D.: Mulțumesc!