Atenție, părinți! Directorul ANA, comisar-șef Ramona Dabija, vă dezvăluie limbajul secret folosit de traficanții de droguri când comunică cu adolescenții/INTERVIU EXCLUSIV

Atenție, părinți! Directorul ANA, comisar-șef Ramona Dabija, vă dezvăluie limbajul secret folosit de traficanții de droguri când comunică cu adolescenții/INTERVIU EXCLUSIV

Reporterul AnchetaZilei.ro a realizat vineri, 22 martie 2024, un nou interviu cu directorul Agenției Naționale Antidrog (ANA), comisar-șef Ramona Dabija.

În cadrul interviului, șefa Agenției Naționale Antidrog ne-a dezvăluit ce limbaj codificat, prin emoji, folosesc traficanții de droguri când comunică cu adolescenții.

Totodată, directorul ANA le atrage atenția părinților că trebuie să cunoască prietenii din mediul virtual ai copilului lor.

Ne puteți urmări și pe Google News

Comisarul-șef Ramona Dabija a precizat, pentru AnchetaZilei.ro, că drogurile sintetice sunt la îndemâna adolescenților, dat fiind că sunt ieftine. Totodată, șefa ANA a subliniat că acestea sunt de 10 ori mai dăunătoare decât drogurile clasice.

Citește și Interviu EXCLUSIV Directorul ANA, comisar-șef Ramona Dabija: ‘Un copil depistat la timp poate fi salvat’

Interviul integral pe care directorul ANA, comisar-șef Ramona Dabija, l-a acordat site-ului AnchetaZilei.ro:

Eugen Dinu: Când am discutat ultima dată, mi-ați spus că fiecare părinte poate afla dacă copilul său se droghează, verificându-i aplicațiile din telefon. Îmi puteți detalia?

Comisar-șef Ramona Dabija, director ANA: În primul rând, fiecare părinte trebuie să cunoască ce aplicații accesează copilul, pentru că aceasta este una dintre întrebările pe care noi le avem cu părinții: Tu știi câte aplicații are copilul tău pe telefonul mobil? Și vă spun și de ce. De multe ori, sunt anumite jocuri online, anumite rețele de socializare, pe care copiii le accesează, iar părinții habar n-au că există. Și atunci e important să cunoaștem toate aceste rețele de socializare, aceste aplicații pe care copilul nostru le poate accesa și să ne informăm noi, ca adulți.

E.D.: De asemenea, mi-ați spus și de un sistem de comunicare prin emoticoane.

R.D.: Viața noastră, în timpul pandemiei, s-a mutat în online. Totul se desfășura acolo pe rețelele de socializare, pentru că trebuia să păstrăm distanța. Și atunci, și domeniul acesta infracțional s-a adaptat, inclusiv în ceea ce privește traficul de substanțe.

Pe rețelele de socializare, dealerii, traficanții, își fac reclamă, pot intra în contact cu persoane. Să nu uităm că în spatele unui profil se poate ascunde oricine. De multe ori, poate că nici nu știm că suntem abordați cu anumite substanțe. Reclamele sunt foarte colorate, să spunem așa, și v-am arătat posibile imagini care sunt folosite în această publicitate.

Codul emoji pentru droguri

Există, de asemenea, posibilitatea ca din spirit de distracție, să fie amuzant, să folosești acest cod fără să-ți dai seama și atunci să fii abordat. E important să știm că aceste rețele sunt monitorizate și am avut cazuri, împreună cu Poliția Română, anul trecut, de destructurare a unor astfel de rețele care funcționau pe grupurile de socializare, dar, în același timp, trebuie să fim și conștienți că educația are un rol important și să ne învățăm copiii să fie foarte atenți. Ca să ne învățăm copiii, repet, trebuie să ne educăm mai întâi noi, adulții, și să știm cum putem să descifrăm un astfel de limbaj.

O parte dintre emoji-urile folosite de dealeri când comunică cu adolescenții
Descriere foto: O parte dintre emoji-urile folosite de dealeri când comunică cu adolescenții

E.D.: Pentru a descifra un astfel de limbaj, ce pași trebuie să urmeze un adult?

„E foarte important să conștientizăm că în spațiul virtual și traficanții se pot ascunde”

R.D.: În primul rând, să se informeze din surse oficiale, sunt peste tot astfel de informații, cum să nu cazi în capcana unor infractori. Aici nu vorbim doar de infracțiuni în domeniul drogurilor. Vorbim, de asemenea, de înșelăciuni, vorbim, de asemenea, de trafic de persoane. Deci, e foarte important să conștientizăm că în spațiul virtual, așa cum și noi ne ascundem în spatele unui profil și putem fi oricine dorim noi să fim, și traficanții sau oamenii care sunt certați cu legea se pot ascunde.

Atunci, e important cu cine relaționăm, să cunoaștem inclusiv prietenul virtual al copilului nostru. Știu că poate părea ireal ce spun, însă e important să știm cu cine se joacă copilul nostru în mediul online. Dacă după vocea care se aude în spatele rețelei, este o voce de copil sau o voce de adult. E important să vedem cum își alege copilul nostru prietenii din spațiul virtual. Și noi, adulții, trebuie să fim foarte atenți și să fim de două ori mai vigilenți decât în viața reală.

E.D.: Să zicem că un părinte află că copilul său se droghează, îi depistează aceste conversații în telefon…

R.D.: Nu neapărat, pentru că astea vin la pachet cu anumite semne, se și găsesc produse în camera lui. Sunt anumite semne că copilul a accesat sau a apelat la aceste substanțe. Toate acestea sunt un pachet, dacă vreți. Nu putem să spunem că, dacă stă în fața unui calculator, înseamnă că copilul nostru accesează. Nu! Sunt cazuri, de multe ori, în care copiii doar pentru a se amuza folosesc acest limbaj cifrat, fără să-și dea seama că pot fi foarte ușor victime. Dar, cumulat cu celelalte semne de consum, poate fi un semnal că ceva nu este în regulă cu copilul lor.

„Echilibrul trebuie să fie și la adult, dar trebuie să fie și la copil”

E.D.: Ce e recomandat să facă, să-l confrunte? Ce e recomandat să facă atunci când află că se droghează?

R.D.: În primul rând, comunicarea trebuie să înceapă de la cele mai fragede vârste, ca să spun așa, pentru că e important să cultivăm această comunicare între noi și copilul nostru. Doi: să nu ne mulțumim cu faptul că copilul nostru este bine doar prin simplul fapt că stă în camera lui, în fața unui computer.

El, foarte ușor, în fața unui computer, dacă petrece zeci de ore, poate fi victima bullying-ului, poate fi victima altor infracțiuni. Deci, e important să avem un control cât timp petrece copilul nostru în mediul online, dar, în același timp, trebuie să fim conștienți că și noi, ca adulți, îi dăm un exemplu.

Și aici mă refer la faptul că nu poți să-i interzici copilului să stea pe telefon, în condițiile în care tu, ca adult, petreci toată ziua pe telefon. Copilul copiază mai mult comportamentul decât sfatul. Și atunci, echilibrul trebuie să fie și la adult, dar trebuie să fie și la copil. Nu-i poți cere copilului tău să aibă un altfel de comportament decât îl ai tu, ca adult.

Atât adolescenții, cât și părinții pot apela la ANA

E.D.: Poate apela la ANA?

R.D.: Desigur! Așa cum am mai spus, la ANA există proiectul „Safe Space” – program care se adresează atât adolescenților la risc de consum, deci asta înseamnă că sunt copiii care încă nu s-au apucat să consume substanțe pshihoactive, dar și adolescenții consumatori, și familiile lor.

Se poate discuta la telefon cu un psiholog specializat și, în funcție de problema identificată, este acceptat în program sau, din contră, este direcționat spre partenerii noștri instituționali care îl pot ajuta.

E.D.: Și o ultimă întrebare pentru astăzi: ce droguri sunt la îndemâna copiilor, a adolescenților, cele sintetice?

R.D.: Aici trebuie să ne uităm în statistici și o să vă spun așa: Există droguri legale, dar, de fapt, ele nu sunt legale deloc pentru copii și aici ne referim la acool și la tutun. Și trebuie să fim foarte atenți. Un copil care vapează din clasa a V-a e clar că poate căuta alte senzații. Alcoolul, iarăși, produce mari daune.

Ca și statistică, avem 1 din 5 copii care ajung să apeleze la serviciile de urgență, ca urmare a consumului abuziv de medicamente. Și aici nu ne referim doar la medicamentele cu prescripție medicală, ci și la medicamentele fără prescripție medicală. Dacă ne ducem către drogurile ilicite, și aici ne referim la cannabis, la noile substanțe psihoactive, așa cum ați spus, într-adevăr, cele mai consumate în rândul adolescenților sunt cele două pe care le-am amintit: cannabisul și substanțele psihoactive. Dar, în același timp, și consumul abuziv de medicamente, urmat, ulterior, de cele mai puternice.

„Drogurile sintetice produc prejudicii de zece ori mai grave decât drogurile clasice”

E.D.: Sunt mai ieftine?

R.D.: Noile substanțe psihoactive sunt droguri sintetice, fabricate în laborator, care produc prejudicii de zece ori mai grave decât drogurile clasice. Ele sunt o combinație de elemente chimice, de multe ori, care ți se par banale, dacă sunt luate separat, dar care în amestecul respectiv, așa cum am spus, produce, pentru starea psihică și fizică a unui om – și aici nu mă refer doar la copii, ne referim și la tineri, și la adulți -, produce niște efecte care foarte greu pot fi combătute.

De multe ori, nici nu știi ce consumă. Pentru că, așa cum am spus, e o combinație de substanțe de care ei habar n-au, nu știu ce să află, de fapt, în produsul respectiv. Sunt ieftine, tocmai pentru că sunt o imitație de droguri. Și atunci, sunt și destul de ieftine.

Se schimbă foarte des formula. Efectul acestor substanțe durează fix trei secunde, după care prima dorință este să consumi din ce în ce mai mult. Deci, dependența se instalează foarte rapid. Și e important să fim foarte atenți la comportamentul copilului nostru. Eu am mai spus-o: atunci când e mic copilul, îți dai seama că urmează să răcească după cum respiră. Ei bine, atenția părinților trebuie să fie și pe perioada adolescenței. Să ne cunoaștem copilul, să îl privim în ochi, să comunicăm cu el foarte bine, să simtă copilul, în familie, că poate rezolva, că nu e judecat dacă greșește. Din contră, că este sprijinit și, chiar dacă părinții nu au acest secret de a rezolva problema cu care copilul se confruntă, poate apela la specialiști.

E.D.: Vă mulțumesc!

Eugen DINU

eugen.dinu@anchetazilei.ro