Interviu Siegfried Mureșan. Ce a spus europarlamentarul PMP despre Unirea Rep. Moldova cu România
În momentul în care Guvernul Grindeanu a căzut în luna iunie, în vederea alegerii viitorului premier al României, fostul președinte al țării, Traian Băsescu, l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan ca viitor prim-ministru din partea Partidului Mișcarea Populară.
Mureșan este membru al Partidului Popular European, purtător de cuvânt al acestuia, vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populară, parlamentar european din partea PMP, iar în acest an a fost negociatorul-șef din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europe, din 2018, care se ridică la 160,1 miliarde de euro.
Reporterul Bugetul.ro a fost prezent la Bruxelles, acolo unde a vorbit despre subiectele momentului în România acestor zile, cu Siegfried Mureșan. Cum astăzi este Ziua Națională a României, Bugetul.ro a discutat cu Siegfried Mureșan despre o eventuală reunire cu Republica Moldova. Amintim că Basarabia a fost prima provincie românească ce s-a alăturat Regatului României, la 27 martie 1918.
Mai mult, am discutat cu purtătorul de cuvânt al PPE despre Legile Justiției, revoluția fiscală sau despre banii ce vor reveni României în acest an.
R: Cum comentați declarațiile fostului președinte Traian Băsescu, referitoare la unirea României cu Republica Moldova, anume că drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană este prin România, că singura cale ca Rep. Moldova să intre în UE este printr-o unire cu România?
S.M.: Realitatea este următoarea: președintele Traian Băsescu a reprezentant 10 ani România în Consiliul European, organul politic care ia cele mai importante decizii la nivelul Uniunii Europene și domnia sa a văzut că atunci când România este un avocat puternic pentru Republica Moldova, atunci Republica Moldova poate fi ajutată. Republica Moldova poate face progrese în apropierea spre Uniunea Europeană, dacă are avocați puternici și principalul ei avocat este firesc să fie România. O Românie activă poate face multe lucruri pentru Republica Moldova în Europa. O Românie inactivă nu este bună pentru parcursul european al Republicii Moldova. O Românie activă înseamnă o Românie care susține ea însăși parcursul european al Republicii Moldova, dar și care reușește să obțină și susține de la alte state membre, căci o temă pe care o susții doar tu, de unul singur – România -, nu vei obține un mare progres. România, pentru a ajuta Republica Moldova, trebuie să fie clară, hotărâtă, pro-activă și, mai ales, credibilă în relația cu celelalte state, pentru ca atunci când spunem celorlalte state membre, Franței, Germaniei, Italiei, haideți să facem ceva pentru Republica Moldova, acestea să aibă încredere în noi, că ceea ce propunem este corect.
Ceea ce președintele Băsescu a vrut, probabil, să spună este că parcursul european al Republicii Moldova este unul dificil și am văzut clar că au existat realizări majore, acorduri de asociere în Republica Moldova și Uniunea Europeană cu componenta de liber-schimb. Astăzi, producătorii moldoveni exportă mult mai ușor, fără taxe vamale, spre Uniunea Europeană. De asemenea, a crescut și importul dinspre Uniunea Europeană. Sunt mai multe investiții europene în Republica Moldova. Aceasta exportă mai mult spre România decât spre Rusia, exportă mai mult spre Uniunea Europeană decât spre Uniunea Eurasiatică. Deci, reușim să facem multe lucruri pentru Moldova în materie de economie: acordul de liber-schimb, libertatea de circulație a cetățenilor. Cetățenii Republicii Moldova, începând cu aprilie 2014, pot călători fără vize în Uniunea Europeană. Așadar, există perioade bune, perioade când obținem succese pentru Republica Moldova. Atâta timp cât Republica Moldova este în situația în care este, cu regiunea transnistreană în situația în care este, cu trupe ale Federației Ruse în acea zonă, este evident că există și obstacole, piedici în parcursul european al Republicii Moldova.
Din câte am urmărit declarațiile domnului Traian Băsescu, înțeleg că domnia sa spune că o scurtătură, dacă doriți să-i spunem așa, pentru integrarea rapidă este unirea cu România. Astfel, Republica Moldova ar deveni teritoriu al Uniunii Europene și ar obține mult mai rapid beneficii, pe care unii dintre cetățenii săi deja le obțin. Totuși, vedem că acest drum este anevoios.
R: Este posibilă o eventuală reunire, acum în prag de Centenar?
S.M.: Trebuie să fim realiști și nu cred că nici domnia sa nu a vorbit, în mod realist, despre o unire din scurt, în prag de Centenar, în câteva luni de zile. Domnia sa a descris modalitatea în care unirea s-ar putea face pe cale pașnică, în condiții acceptabile și pentru toți partenerii noștri, și anume dacă pe ambele maluri ale Prutului s-ar lua decizia de alăturare a Republicii Moldova la România. Acest lucru s-ar putea face printr-o decizie a Parlamentului Republicii Moldova și printr-o decizie a Parlamentului României, asemeni modului deciziei luate în Germania, în octombrie 1990. Acesta este mecanismul pe care domnia sa l-a descris ca fiind fezabil. Nu cred că putem avea aștepări nerealiste, că unirea se va face în anul Centenarului.
R: Credeți că oficialii europeni ar fi de acord cu această unire, realizată după modelul Germaniei?
S.M.: Nu știu. Aici trebuie să întrebați oficialii europeni. Chiar mi-e imposibil să vă dau răspunsul la această întrebare, în numele unui număr atât de mare de oficiali europeni.
R: De ce fonduri va beneficia Republica Moldova în anul 2018?
S.M.: În anul 2018, am prevăzut 602 milioane de euro fonduri europene nerambursabile, adică bani gratis care nu trebuie returnați Uniunii Europene, pentru Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Iar Republica Moldova poate accesa cât mai multe din aceste fonduri, singura limită este următoarea: am decis alocarea, pentru Republica Moldova, a 746 milioane euro, în perioada 2014-2020. La anul, Republica Moldova poate absorbi cât dorește, în funcție de cât de multe proiecte viabile are. Această sumă crește în fiecare an. Vom ajunge să spunem, în anul 2020, că Republica Moldova a primit gratuit aproximativ 800 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, în decursul a șapte ani, bani pentru renovări de școli, spitale, reformă de instituții, reforma justiției, construcții de drumuri, canalizare, rețele de electricitate, s-a construit prima parte a gazoductului Iași-Ungheni și acesta trebuie extins până la Chișinău, trebuie făcut un studiu de fezabilitate și apoi derulată construcția, acestea fiind lucruri pe care cetățenii le așteaptă. În plus față de acești bani, mai dorim să dăm Republicii Moldova 100 de milioane de euro asistență macrofinanciară. Aceștia sunt bani care nu s-ar duce pe proiecte, ci la bugetul de stat și ar putea fi folosiți dacă Republica Moldova are nevoie, dacă intră într-o situație complicată, în incapacitatea de a mai plăti salariile, facturile la gaz ș.a.m.d.
R: Ați vorbit despre o sumă care îi va reveni României din amenzile date de UE. La cât se ridică aceasta?
S.M. În anul 2017, statele membre UE nu au reușit să absoarbă toate fondurile care li se cuvin. În plus, Uniunea Europeană a realizat o serie de venituri din amenzi pe care le-a dat când au fost încălcate reguli europene. 7,7 miliarde de euro nu au fost absorbite anul acesta de statele membre, iar 8,2 miliarde de euro însumează amenzile date de Uniunea Europeană acelor persoane sau companii care au încălcat normele europene. Astfel, anul acesta, statele membre vor primi înapoi 9,9 miliarde de euro, din care 150 de milioane de euro se vor întoarce în România. Așadar, în 2017, România va plăti, la bugetul Uniunii Europene, cu 150 de milioane de euro mai puțin decât a anticipat la începutul anului.
Referitor la programul pe care vreți să îl derulați pentru tinerii care împlinesc 18 ani, acesta este valabil, să zicem, doar pentru cei care împlinesc în acest an 18 ani?
S.M.: La începutul acestui an, am propus următorul proiect pentru bugetul Uniunii Europene. Am spus: vreau să acordăm tinerilor care împlinesc 18 ani gratuit, din bugetul UE, un bilet de tren de 30 de zile, cu care să poată călători, în tot acest timp, oriunde în Europa, aceasta fiind o oportunitate pentru a exersa limbile străine pe care le învață în școală, de experiență internațională, pentru a vedea dacă li se potrivește să studieze în străinătate sau să caute un loc de muncă ș.a.m.d. Am reușit să alocăm 12 milioane de euro pentru acest proiect și o să acordăm anul următor, începând cu 1 iulie, 30.000 de bilete gratuite pentru tinerii europeni. Întrebarea dumneavoastră era: dacă acest proiect este valabil doar pentru tinerii care împlinesc 18 ani în momentul respectiv?
Trebuie să începem de undeva și de aceea vom acorda aceste bilete tinerilor care împlinesc 18 ani la vârsta introducerii proiectului sau după aceea. Ați putea spune de ce nu dați șansa și celor care au împlinit 18 ani în anul anterior? Păi, dacă am face asta, de ce le-am da șansa celor care au împlinit 17 ani anul acesta, și nu și celor care au împlinit 16?
La un moment dat trebuie să începem și o vom face astfel: tinerii care, la momentul la care intră programul în vigoare, împlinesc 18 ani sau oricând după aceea și vor primi bilete gratuite, eu vreau ca acele bilete să aibă o perioadă de valabilitate cât mai lungă. Pentru că poate în momentul în care Uniunea Europeană îți pune biletul în mână, poate te pregătești de examenul de bacalaureat, poate faci undeva practică, poate ai un loc de muncă, poate ești plecat la studii în străinătate, poate ești în primul an de facultate sau poate nu te lasă părinții să pleci așa devreme. Dacă dăm o valabilitate de doi-trei ani de zile, cred că mai mulți tineri se pot organiza să beneficieze de aceste bilete. De exemplu, dacă eu împlinesc mai devreme, cu câteva luni, decât prietenul meu 18 ani, putem pleca amândoi în vacanță, la anul, după ce am împlinit amândoi 18 ani.
R: În ceea ce privește revoluția fiscală, cum vedeți aceste măsuri, cum vedeți trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat?
S.M.: Eu nu văd cu ochi buni aceste măsuri și eu discut tot timpul cu întreprinzători, cu tineri întreprinzători, cu investitori și străini care creează locuri de muncă în România. La începutul lunii noiembrie, am fost în vizită în fabricile Dacia și Ford și acolo mi s-a spus foarte clar: lipsa de predictibilitate ne omoară. Nu ne place această schimbare de fiscalitate, dar problema majoră este că nu știm ce alte schimbări vor mai veni, nu știm pe ce bază vom fi impozitați la 1 ianuarie, iar contabilii noștri trebuie să muncească sute de ore, pentru a actualiza toate programele, pentru a actualiza contractele angajaților, pentru a plăti dările la stat pe noile reguli. Deci, această lipsă de predictibilitate afectează economia, iar investitorul se gândește de trei ori înainte de a investi și a crea locuri de muncă în România. Astăzi (n.r. – miercuri, 29 noiembrie) au fost prezentate primele idei legate de bugetul de stat al României. Păi, oameni buni, suntem la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, bugetul trebuia să fie deja adoptat. Iată că Guvernul lucrează pe genunchi, în mod netransparent, iar asta sperie investitorii și au de suferit cetățenii.
R: Dar încercarea Guvernului de a modifica Legile Justiției cum este privită de aici?
S.M.: Să vă spun foarte clar! Dacă un infractor, președinte al Camerei Deputaților, și un urmărit penal, președinte al Senatului, încearcă să modifice Legile Justiției e clar că nu le vor modifica în interesul cetățenilor, ci în cel al infractorilor. Așa sunt lucrurile și sunt simple. Restul sunt detalii, nu trebuie să ne complicăm mai mult. Infractorii fac întotdeauna legi pentru infractori, niciodată, pentru oameni cinstiți. Europa a înțeles că există o discrepanță între oamenii cinstiți, care își văd de treabă și chiar au ieșit în stradă pentru a apăra Justiția, și infractorii care ne conduc. Și de aceea, românii au respectul întregii lumi, înțelegându-se, totuși, că sunt conduși de politicieni care guvernează pentru ei, și nu pentru cetățean. Nu am întâlnit nici măcar un singur om politic în Europa care să susțină aceste schimbări de legi. Fiecare ministru, fie că a fost din Guvernul Grindeanu, fie din Guvernul Tudose, care a mers în Europa și a spus eu am dreptate, nu cei 500.000 de mii de oameni care protestează, a eșuat.
Eugen DINU
Interviu publicat la 1 decembrie 2017, pe site-ul Bugetul.ro
