35 de ani de la ‘Duminica Orbului’. Ce au văzut observatorii străini: ‘Tot vechii oameni controlează totul’
Duminică, 18 mai 2025, românii își vor vota viitorul președinte. Ei vor avea de ales între George Simion, reprezentantul AUR, și Nicușor Dan, candidat independent și primar al Capitalei.
În această seară, AnchetaZilei.ro vă invită să facem o incursiune în trecut, la „primele alegeri democratice” de după Revoluția din Decembrie 1989.
La 20 mai 1990, în Duminica Orbului, a cincea duminică după Sfintele Paști, alegerile prezidențiale și parlamentare au fost câștigate de către Frontul Salvării Naționale (FSN).
La acel moment, Ion Iliescu a obținut 85,07% din voturile exprimate la alegerile prezidențiale. Radu Câmpeanu (PNL) a fost votat de 10,64% dintre alegătorii prezenți, iar Ion Rațiu (PNȚCD) a obținut 4,29% din voturi.
De asemenea, la alegerile parlamentare din 20 mai, FSN a obținut 91 de mandate de senator (67,02%) și 263 de mandate de deputat (66,31%).
„Ce-au văzut observatorii străini”
Din presa vremii, ne-a atras atenția un articol publicat în România Liberă, din 22 mai 1990, intitulat „Ce-au văzut observatorii străini”.
Articolul poartă semnătura lui Ion Marcovici.
Conform autorului, la 21 mai 1990 a fost organizată o conferință de presă de grupul de observatori străini acreditați în România pentru supravegherea „primelor alegeri democratice“.
„Domnii Roy Hattersley, parlamentar britanic, Harison Schmidt, senator de Mexico, fostul astronaut, și senatorul S.U.A. al statului Connecticut, dl Liberman ne-au adus la cunoștință – în bună parte lucruri pe care le știam atît noi, presa română, cit și acreditații străini – că ne aflăm la primii pași ai democrației, că nu s-a format încă o infrastructură democratică pentru alegeri, că au fost unele greutăți, unele mici nereguli, ș.a.m.d.
Problema e, spuneau vorbitorii, de a încuraja poporul român și guvernul său să pășească mai ferm spre democrație. Oricum, domnul Liberman ne spunea că n-a văzut nimic în „Duminica orbului“ care să-l facă să ceară guvernului S.U.A. întreruperea relațiilor cu România.
Fără îndoială, acest lucru care a fost spus în glumă este și adevărat, nefiind nici un temei, doamne ferește, pentru întreruperea relațiilor noastre cu Statele Unite”, se arăta în articolul publicat în România Liberă.
„Atunci cum sa nu poată fi recunoscut FSN?”
Autorul articolului a povestit că în cadrul conferinței citate s-a vorbit și despre cum a fost recunoscut dictatorul Nicolae Ceaușescu de către Marea Britanie.
„Atunci cum sa nu poată fi recunoscut F.S.N., ales prin vot universal direct și secret, aproape în unanimitate de către întregul nostru popor?!”, a întrebat, ironic, autorul.
„Și dacă ne uităm prin istorie, putem fi liniștiți. S-au mai cunoscut cazuri, ca invazia Cehoslovaciei (1868), însîngerarea Ungariei (1956), cînd S.U.A. nu au rupt relațiile diplomatice cu nimeni! Noi, în „Duminica votului“ am fost niște blînzi și ignoranți mielușei. Unii n-am prea știut cum să votăm.
Tot la această conferință s-a vorbit și despre faptul că guvernul britanic l-a recunoscut pe Ceaușescu, atîția ani (…). Atunci cum sa nu poată fi recunoscut F.S.N., ales prin vot universal direct și secret, aproape în unanimitate de către întregul nostru popor?!
Remarcabilă a fost ideea lansată din nu știu care colț al sălii, aceea că revoluția nu s-a desfășurat, în întreaga Românie, fiindcă prin multe sate autoritățile locale sînt tot vechii oameni care controlează totul”, a mai scris autorul.
„Procesul votării a căzut în seama unui singur partid – FSN”
Totodată, în articolul citat se vorbește despre cum „procesul votării a căzut în seama unui singur partid – F.S.N. și că în multe sate nu a existat opoziție.
Mai mult, la conferința menționată s-a spus că n-au funcționat unele trenuri, astfel că observatorii străini n-au putut ajunge la centrele de votare.
„Procesul votării a căzut în seama unui singur partid – F.S.N. fiindcă în multe sate n-au existat nici un fel de opozanți și sedii de partide. La Conferința de presă s-a mai spus un lucru ciudat, că n-ar fi funcționat unele trenuri, încît nici observatorii străini n-au putut ajunge la diverse centre de votare.
În acest caz, așteptăm o explicație de la Departamentul Căilor Ferate”, a scris autorul.
Alte întâmplări „ciudate”
În plus, în articolul din România Liberă mai apar și alte întâmplări ciudate, cum ar fi un set de buletine deja ștampilat în careul FSN.
De asemenea, la urnele de vot, bătrânii au fost ajutați să voteze în trei moduri: dezinteresat, excesiv și chiar forțat.
„Într-un loc, observatorii au cerut organizatorilor de la circa electorală un set al buletinelor de vot și au constatat cu stupoare că lista pentru adunarea deputaților era ștampilată în careul F.S.N. Setul, bineînțeles, nu fusese scos din urnă, ci din maldărul de buletine nevotate. Iată o mică eroare stranie. Dar… Numai cine nu muncește nu greșește.
La urna de vot au sosit și unii bătrîni cât și diverse persoane care – potrivit regulamentului electoral – puteau fi îndrumați la cabină și ajutați să voteze, bineînțeles respectîndu-li-se voința electorală. S-a spus că aceste ajutoare au fost de trei feluri : 1) dezinteresate; 2) excesive ; 3) chiar forțate”, se arată în articolul menționat.
„Preluând metodele lor să le corcim cu metodele noastre?”
„Suntem siguri că și aceste mici nereguli vor dispare pînă la alegerile viitoare, iar invitații străini ce vor veni peste 18 luni vor constata la noi o democrație și mai reală de la niște oameni și mai egali decît sînt astăzi. Totuși domnul senator H. Schmidt, simpaticul cosmonaut de altă dată, ne-a contrat puțin cu observația că, după el, modul in care guvernul a strîns și distribuit informația electorală este mult mai puțin decît corectă.
La Conferința de presă se spunea că „opoziția“ trebuie să fie antrenată în treburile res-publicae, inclusiv în elaborarea noii Constituții. Rămâne de văzut! Poate că și această Constituție se poate elabora cu „forțe proprii“, fără nici un fel de amestec din afară. Fiind un stat independent, democrat și suveran, ar trebui să acceptăm amestecul „unora“ din afară? Preluând metodele lor să le corcim cu metodele noastre? Ar mai fi aceasta o ideologie pură?”, a încheiat autorul.