Noi informații legate de gruparea Nordis! 11 persoane au fost reținute
Inspectoratul General al Poliției Române informează, într-un comunicat de presă, că în urma perchezițiilor desfășurate în România și în Monaco au fost reținute 11 persoane – 7 bărbați și 4 femei. Printre cei reținuți se află Laura Vicol și soțul său, Vladimir Ciorbă.
De asemenea, a fost dispusă măsura controlului judiciar față de 2 persoane, precizează IGPR.
„În urma perchezițiilor efectuate ieri, 3 februarie, de către polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pe teritoriul României și Principatului Monaco, la datele de 3 și 4 februarie 2025, a fost dispusă reținerea a 11 persoane (7 bărbați și 4 femei) și măsura controlului judiciar față de 2 persoane”, a comunicat IGPR.
Cei în cauză sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
Au fost ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor
Conform Poliției Române, în urma perchezițiilor, au fost descoperite și ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute), precum și alte mijloace de probă.
Astăzi, urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, cu propunere de arestare preventivă a persoanelor reținute.
Actele de urmărire penală au fost realizate cu sprijinul specialiștilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
Acțiunea a fost realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, au precizat polițiștii.
Au avut loc percheziții-mamut ieri
„(…) polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară, pe teritoriul României și Principatului Monaco (63 în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată”, a informat Poliția Română.
Potrivit anchetatorilor, cercetările efectuate, până la această dată, vizând 72 de persoane (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre acestea ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere.
Persoanele vizate ar fi conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.
Fondurile financiare ilicite astfel obținute ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.
Liderii grupului au încasat peste 195 de milioane de euro din contracte
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor, (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care ar fi aderat la grupare și ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier ar fi sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, ar fi încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane de euro).
Fondurile ar fi fost, ulterior, delapidate
Fondurile astfel constituite ar fi fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, de aproximativ 346.000.000 de lei și 2.400.000 de euro.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani ar fi ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri).