Florian Coldea, fost șef operativ al SRI, reacție după audierile maraton: ‘Interese obscure ale unor personaje decredibilizate’
Sursa foto: cotidianul.ro
Fostul șef operativ al Serviciului Român de Informații (SRI), Florian Coldea, a avut o primă reacție publică, după audierile maraton la care a fost supus de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
În contextul în care este acuzat de trafic de influență, Coldea afirmă că este nevinovat și că denunțul este formulat de o persoană condamnată în primă instanță, anume afaceristul Cătălin Hideg.
Mai mult, fostul prim-adjunct al SRI vorbește, într-un comunicat de presă, de „interese obscure ale unor personaje decredibilizate”.
Prima reacție a lui Florian Coldea:
„Având în vedere decizia procurorilor DNA de dispunere a măsurii de punere în mişcare a acţiunii penale, în dosarul cu nr. 52/1/P/2024, urmare a sesizării acestora în contextul unui denunţ formulat de o persoană condamnată în prima instanţa, ţin să precizez următoarele:
– Mă consider nevinovat pentru faptele de care am fost acuzat;
– Am respectat întotdeauna spiritul şi litera legii, atât că demnitar al statului român, cât şi că persoană privată, având convingerea fermă că nimeni nu este mai presus de lege;
– Am încredere în justiţia din România, aşa cum am avut întotdeauna, pentru a-mi susţine şi dovedi nevinovăţia în ceea ce priveşte acuzaţiile care mi se aduc;
– Pe parcursul desfăşurării procesului penal, voi susţine cu onestitate şi promptitudine toate demersurile legale şi voi colabora pe deplin cu organele de cercetare penală pentru stabilirea adevărului şi nevinovăţiei mele;
– În condiţiile intenselor campanii mediatice interesate, pe care le derulează anumite trusturi media, cu promovarea de afirmaţii defăimătoare la adresa mea care nu au nicio legătură cu realitatea şi cu interesul public, ci cu interese obscure ale unor personaje decredibilizate, nu voi face alte declaraţii publice înainte de finalizarea anchetei”.
DNA îi acuză pe generalii (r) Coldea și Dumbravă de trafic de influență
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a confirmat informațiile apărute în spațiul public, și anume că foștii șefi ai Serviciului Român de Informații (SRI), generalii (r) Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, sunt acuzați de trafic de influență.
Concret, Coldea și Dumbravă i-ar fi cerut omului de afaceri Cătălin Hideg, prin intermediul avocatului Doru Trăilă, o șpagă de 600.000 de euro plus TVA, pentru a interveni într-un dosar penal în care apare numele afaceristului.
Conform DNA, Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă ar fi primit o primă tranșă de aproximativ 100.000 de euro de la Hideg.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024, față de patru persoane (doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea, a informat, vineri, Direcția Națională Anticorupție.
DNA: „După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale”
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024, față de patru persoane (doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale.
În contextul menționat mai sus, în aceeași perioadă, martorul ar fi remis celor trei inculpați o plată parțială în sumă de aproximativ 100.000 euro”, a explicat DNA.
„In cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane juridice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
De asemenea, inculpații vor depune o cauțiune în valoare de 500.000 lei (stabilită față de cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București), respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, sau prin constituirea unor garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita acelorași sume de bani, în favoarea Direcției Naționale Anticorupție.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, au precizat procurorii.
