Vizită în premieră la MAI, în ultimele două decenii! Cătălin Predoiu l-a primit pe șeful Internelor din Ucraina
La 18 octombrie, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, l-a primit, la sediul MAI, pe omologul său ucrainean, Ihor Klymenko.
Conform Ministerului de Interne, vizita de lucru a unui ministru al Afacerilor Interne din Ucraina, prima în România după mai mult de 20 de ani, s-a desfășurat la împlinirea unui an de la un alt moment marcant al relației bilaterale dintre România și Ucraina, respectiv prima ședință comună a celor două Guverne.
Pe ce s-au axat discuțiile dintre cei doi miniștri?
„Întâlnirea de lucru de astăzi a fost extrem de substanțială, MAI fiind reprezentat de o puternică delegație, având în vedere importanța prezentă și de perspectivă a cooperării cu Ucraina în domenii de competență ale MAI.
Vom crește atenția și vom intensifica cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului de persoane și droguri, precum și pentru luarea din timp a unor măsuri de combatere a traficului de arme, care, deși în prezent nu pune probleme la frontiera Ucraina – România, ar putea deveni un subiect de atenție după încheierea războiului și trebuie să fim pregătiți din timp pentru a contracara eficient.
Cheia strategică în combaterea acestor provocări rămâne anihilarea grupărilor de crimă organizată, ele sunt cele care perpetrează cele mai grave provocări pe linia de siguranță publică generală.
Înțeleg preocuparea părții ucrainene pentru combaterea fenomenului de sustragere a unor cetățeni ucraineni, prin trecerea frauduloasă a frontierei cu România, de la aplicarea unor legi speciale în vigoare în Ucraina și vom continua să acordăm sprijin, în cadrul și pe baza legislației române și europene. De asemenea, suntem gata să sprijinim colegii ucraineni, ca și pe cei din Republica Moldova, în dialogul cu Comisia Europeană pentru perfecționarea și personalizarea cadrului european privind readmisia în raport de realitățile provocate de războiul de agresiune totală din Ucraina.
În ceea ce privește refugiații ucraineni rămași pe teritoriul național, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituțional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidența și integrarea socială și economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România și va necesita măsuri coerente de integrare culturală.
Un aspect interesant al discuțiilor l-a constituit problematica regimului juridic al deținerii și utilizării dronelor după încheierea războiului, aspect asupra căruia ne vom apleca atenția în perspectivă.
Concluzionez în sensul că întâlnirea de lucru a fost extrem de utilă pentru ambele părți și am pus bazele principiale ale unei cooperări structurate pe multiple domenii de competență ale celor două importante ministere.”, a afirmat șeful Internelor.
Întâlnirea de lucru s-a încheiat cu un prânz oficial oferit de ministrul român, delegația ministerială română fiind compusă din Beatrice Drăghiciu, consilier de stat în cabinetul guvernamental al viceprim-ministrului, Bogdan Despescu, Raed Arafat, Cătălin Necula, secretari de stat în Ministerul Afacerilor Interne și Nușa Coman, director general în Ministerul Afacerilor Interne.
Discuțiile se înscriu în direcția politică deschisă prin Declarația din 10.10.2023 semnată de președinții Iohannis și Zelenski privind progresul relațiilor dintre cele două țări către un parteneriat strategic și constituie o continuare firească a aspectelor stabilite prin Declarația comună a Prim-Miniștrilor României și Ucrainei din 18 octombrie 2024 și prin Acordul de cooperare în domeniul securității, (Washington, 10 iulie 2024) și au urmărit consolidarea colaborării în domenii cheie de interes reciproc precum combaterea traficului de persoane, droguri și arme, a migrației ilegale, cooperare polițienească, schimburi de informații și experiență pentru creșterea nivelului de siguranță publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenția în situațiile de urgență, circulația persoanelor și a mijloacelor de transport peste frontieră.