OUG pregătit de Guvern! Nu cresc pensiile militare, ci se majorează vârsta de pensionare pentru polițiști și militari
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri referitoare la resursele umane necesare instituțiilor din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională și pentru completarea Codului penal.
Astfel, într-o perioadă se aștepta o creștere a pensiilor militare, iată că, de fapt, se pregătește majorarea vârstei de pensionare în sistemul Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională.
Schimbare în Statutul polițistului
Potrivit noului proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului, polițiștii vor putea fi menținuți în sistem până la vârsta de 65 de ani.
Noul act normativ va modifica Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului/
„După împlinirea vârstei de 60 de ani, polițiștii (…) pot fi menținuți în serviciu până la împlinirea vârstei de 65 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a ministrului afacerilor interne”, se precizează în proiectul de OUG.
Mai mult, în proiectul de ordonanță se menționează că, în raport cu nevoile de încadrare, polițiștii, alții decât cei prevăzuți (…), pot fi menținuți în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 65 de ani, la cererea acestora, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin, după cum urmează:
– cu aprobarea anuală a ministrului afacerilor interne, pentru ofițerii de poliție;
– cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru agenții de poliție.
Aceleași prevederi li se vor aplica și militarilor și lucrătorilor din SRI, SPP, STS și SIE
De asemenea, și cadrele militare, precum și lucrătorii din SRI, SIE, SPP și STS vor putea fi menținuți în sistem până la 65 de ani.
Conform OUG-ului care ar urma să modifice și Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, „în raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare pot fi menținute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 65 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituției”.
În plus, la articolul 86, după alineatul (3) se va introduce un nou alineat, alin. (3¹), cu următorul cuprins: În raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare în activitate din cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Informații Externe (…) pot fi menținute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 65 de ani, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a conducătorului instituției.
La cerere, generalii și amiralii vor putea rămâne și ei în câmpul muncii
Același proiect de OUG prevede ca și generalii, și amiralii din MAI, SRI, SIE, SPP și STS să poată lucra până la 65 de ani, la cerere.
„După împlinirea vârstei de 60 de ani, generalii și amiralii din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale pot fi menținuți în activitate până la împlinirea vârstei de 65 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin, cu aprobarea conducătorului instituției”, se mai arată în proiectul făcut public de MAI.
„Cadrele militare din Ministerul Afacerilor Interne, (…), sunt menținute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 65 de ani, la cererea acestora, după cum urmează:
– cu aprobarea ministrului afacerilor interne, pentru ofițeri;
– cu aprobarea inspectorilor generali/similari, pentru maiștri militari și subofițeri;
– prevederile cuprinse la lit. a) și b) se aplică și cadrelor militare care au obținut o aprobare în prealabil”, se mai menționează în proiectul citat.

