De ce cumpără România o corvetă din Turcia? Răspunsul lui Ilie Bolojan
La finalul lunii martie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a fost aprobată „dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției”.
„Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”, se arată în comunicatul CSAT.
De ce România cumpără o corvetă din Turcia, dat fiind că la șantierul din Galați se produc nave ușoare?
Chestionat în legătură cu acest subiect, președintele interimar Ilie Bolojan a precizat că această achiziție a fost asumată de către Ministerul Apărării Naționale (MApN).
„Această achiziție din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT. Știți că s-a făcut un CSAT, se face cam o dată pe trimestru într-o situație ordinară, să spunem, și ori de câte ori este nevoie. Eu am încercat în toată această perioadă să derulez toate activitățile care au fost programate, în așa fel încât să nu existe o întrerupere de decizii pe care țara noastră, prin diferitele ministere, în cazul acesta Ministerul Apărării, și le-a asumat”, a spus el.
Mai mult, Bolojan a subliniat faptul că și el este de acord ca viitoare achiziții, cum ar fi Marina în acest caz, să se facă în baza unui dialog cu companiile de pe piața autohtonă.
„Deci, practic, am validat ceea ce deja era, să spunem, pregătit, dar ceea ce cred și eu este că, dacă avem capacități de producție în România, și avem, planurile viitoare de înzestrare, pentru Marină în acest caz, sau pentru alte forțe, terestre, aviație, trebuie să fie făcute și pe baza unui dialog cu aceste companii pentru că, așa cum am spus, cu cât o parte din aceste finanțări rămân în economia românească, înseamnă locuri de muncă, înseamnă taxe și impozite, și înseamnă salvarea unor comunități care trăiesc în jurul unor astfel de companii mari”, a precizat președintele interimar al României.
Tot ceea ce se poate face în România să se facă în prin România
Acesta a completat că abordarea corectă este ca, „pe pachetul de finanțări pe care le avem în perioada următoare, tot ceea ce se poate face în România, să se facă prin România”.
„Și da, cred că este o abordare corectă ca, pe pachetul de finanțări pe care le avem în perioada următoare, tot ceea ce se poate face în România, să se facă prin România sau prin transfer de patente și de tehnologie în România”, a subliniat el.