SURSE Clanul Luptătorilor, cunoscut pentru implicarea în dosarul privind furtul armelor de la Ciorogârla, a fost „călcat” de polițiștii de la Serviciul Grupări Infracționale, din cadrul Poliției Capitalei.
„Mascații” au pus în executare 13 mandate de percheziție domiciliară și 18 mandate de aducere, în Municipiul București și județele Ilfov și Giurgiu, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de camătă și șantaj, se precizează într-un comunicat al DGPMB.
Conform surselor AnchetaZilei.ro, gruparea vizată de perchiziții este cea a „Luptătorilor”, din Sectorul 6 al Capitalei. Liderul acesteia este celebrul sportiv Eugen Preda. Frații Preda, Eugen și Adrian, au fost implicați în dosarul armelor furate din depozitul unității militare de la Ciorogârla. În 2013, Eugen Preda a fost condamnat definitiv la 12 ani de închisoare cu executare, în dosarul armelor de la Ciorogârla.
„Este vorba de ce a mai rămas din acea grupare”, au spus sursele noastre.
SURSE Clanul Luptătorilor, cunoscut pentru furtul armelor de la unitatea militară din Ciorogârla, călcat de polițiștii de la Serviciul Grupări Infracționale/Apare și numele ‘Țîru’#Romania #politie https://t.co/foSoOCC1lO pic.twitter.com/yuLQazIQmb
— Eugen Dinu (@el_eugen1) September 11, 2024
În dosarul penal în care au loc perchezițiile astăzi apare și numele „Țîru”, potrivit surselor bine informate ale AnchetaZilei.ro.
„Țîru”, în dosarul armelor de la Ciorogârla
„Am aflat de la «Ţîru» că numitul «Gore» se ocupă cu traficul de heroină România-Europa de Vest, respectiv Franţa, Germania, tot el…. Menţionez faptul că «Ţîru» i-a vândut lui «Gore» în vara anului 2009 un … de 2.500 de euro, el bucurându-se că îl păcălise cu acest preţ”, a notat martorul „Constantin Viorel” în declaraţia dată în faţa anchetatorilor DIICOT, conform unui articol publicat, pe site-ul Mediafax.ro, la 8 ianuarie 2010.
Ce a transmis Poliția Capitalei:
„În această dimineață, 11 septembrie 2024, poliţişti din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Grupuri Infracționale Violente, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pun în executare 13 mandate de percheziție domiciliară și 18 mandate de aducere, în Municipiul București și județele Ilfov și Giurgiu, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de camătă și șantaj.
În fapt, în perioada ianuarie – septembrie 2024, patru bărbați, cu vârste cuprinse între 34 și 53 de ani, cu scopul de a obține venituri ilicite, ar fi acordat mai multor persoane, în mod repetat, cu titlu de împrumut și fără a fi autorizate în acest sens, diferite sume de bani, cărora le-ar fi aplicat dobânzi stabilite în mod discreționar.
Din cercetări, s-a stabilit faptul că, în momentul în care persoanele împrumutate se aflau în imposibilitatea de a plăti sumele de bani convenite, la termenele fixate, cei 4 bănuiți, prin amenințări, presiuni psihice și violență fizică, le-ar fi determinat să plătească banii împrumutați și dobânzile aferente.
Astfel, în vederea probării activității infracționale a bănuiților, astăzi, 11 septembrie a.c., au fost puse în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, fiind identificate și ridicate bunuri și înscrisuri cu valoare probatorie, o armă și aproximativ 70.000 de euro.
Persoanele vizate vor fi conduse la audieri, față de acestea urmând a fi dispuse măsurile legale ce se impun. Cercetările sunt continuate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Grupuri Infracționale Violente – DGPMB, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de camătă și șantaj. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, precum și de sprijinul Serviciului pentru Acțiuni Speciale și Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Capitalei. Facem precizarea că efectuarea percheziţiei domiciliare este o etapă în cadrul procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.