Surse din interiorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au dezvăluit, pentru AnchetaZilei.ro, că astăzi, în cadrul ședinței de Guvern, se analizează un proiect care, deși se vrea a fi unul reformist, ar urma să creeze o adevărată nebunie în ANPC.
Este vorba despre proiectul de HG pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Ne puteți urmări și pe Google News
Citește și Contactat de AnchetaZilei.ro, Nicolae Ciucă confirmă: ‘Da, am sunat-o pe Elena Lasconi!’
Ce ar urma să se întâmple?
„ANPC ar urma să fie singura instituție din subordinea Ministerului Economiei unde se vor crea peste 380 de noi posturi, în vreme Comisia Europeană cere reduceri de personal în aparatul bugetar”, spun sursele AnchetaZilei.ro.
Mai mult, conform acestei reorganizări pe care ar urma să o facă Guvernul Ciolacu, odată cu aceste noi angajări, ar urma să crească și cheltuielile ANPC. Potrivit surselor noastre, care s-au adresat, printr-un memoriu Guvernului României, această majorare de personal ar aduce un plus de cheltuieli de peste 10 milioane de euro.
„Se constată faptul nu există nici un fel de informații prezentate referitor la aceste cheltuieli, impactul acestora asupra bugetului de stat si sursa bugetară”, se precizează în memoriul transmis Cabinetului Ciolacu.
Un singur om ar urma să dețină întreaga putere
Sursele noastre mai spun că, prin această reorganizare a ANPC, se urmărește desființarea comisariatelor regionale, astfel încât întreaga putere să fie deținută de la București, de un singur om, căruia i s-ar pregăti fotoliul de comisar-șef.
Vă prezentăm MEMORIUL adresat Guvernului Ciolacu, privitor la ciudata reformă din ANPC:
„Către:
GUVERNUL ROMÂNIEI
În atenția d-lui PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU
În atenția d-lui VICEPRIM-MINISTRU MARIAN NEACȘU
MINISTERULUI ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
În atenția d-lui MINISTRU ȘTEFAN-RADU OPREA
MINISTERULUI FINANȚELOR
În atenția d-lui MINISTRU MARCEL-IOAN BOLOȘ
MINISTERULUI MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
În atenția d-nei MINISTRU SIMONA BUCURA-OPRESCU
MINISTERULUI JUSTIȚIEI,
În atenția d-nei MINISTRU ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
AGENȚIEI NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI
În atenția d-lui PREȘEDINTE VASILE-FELIX COZMA
MEMORIU
Referitor la: Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Cu privire la propunerile de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu implicații semnificative asupra activității acestei autorități, opinăm că aceste modificări nu reflectă în mod corespunzător interesele tuturor părților implicate și ar putea avea consecințe negative neintenționate atât asupra consumatorilor și a mediului de afaceri, cât și asupra activității instituției.
Astfel, vă sesizăm următoarele neconcordanțe:
1. Aplicarea inechitabilă/discreționară sub pretextul reducerii cheltuielor a prevederilor dispozițiilor Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, doar la anumite instituții coordinate/subordonate Ministerului Economiei.
În subordonarea și coordonarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului sunt cuprinse urmatoarele instituții (…)
Conform informațiilor publicate de Ministerul Ecxonomiei pe site-ul propriu la data de 12.06.2024 (https://economie.gov.ro/proiecte-de-actenormative-aflate-in-consultare-publica/ ), din totalul de 9 instituții/asociații/autorități coordonate/subordonate acestuia, au fost depuse proiecte de modificare și completare a legislației privind organizarea și funcționarea acestora doar pentru un număr de 5 instituții și autorități care sunt în acest moment în diferite etape de avizare.
Nu au fost făcute propuneri de modificări și completări pentru implementarea Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, referitoare la organizarea și funcționarea a 4 instituții, respectiv:
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Asociaţia de Standardizare din România – ASRO, Asociaţia de Acreditare din România – RENAR si Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
Or, considerăm că legislația României nu poate fi aplicată discreționar, având caracter obligatoriu. Nu înțelegem care sunt motivele pentru care în cele 4 instituții menționate nu sunt implementate prevederile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.
2. Modificarea propusă contravine pricipiilor promovate de Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, în ceea ce privește eficientizarea activității și gestionarea responsabilă a cheltuielilor.
În esență, analizând propunerile care au fost făcute pentru modificarea și completarea a actelor normative de organizare și funcționare a celor 5 instituții/autorități aflate în subordonarea/coordonarea Ministerului Economiei în ceea ce privește structura de personal a acestora, se constată următoarele:
Denumire Nr. de posturi actual Nr. de posturi propuse Diferențe Observații
Biroul Român de Metrologie Legală – BRML, Bucureşti 651 535 -116 Se reduc 116 de posturi din structura de personal existentă.
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat – ISCIR
45 posturi de conducere 23 posturi de conducere -22 Se reduc 22 de posturi din structura de personal existentă.
Agenția Română de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare 50 50 0 Fără impact asupra structurii de personal.
Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie, Buşteni 51 51 0 Fără impact asupra structurii de personal.
La ANPC se înființează 388 de noi posturi
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor 982 1370 +388 Se înfiinteaza 388 de
noi posturi in cadrul ANPC
Se constată astfel ca în vederea “gestionării responsabile a cheltuielilor” precum și pentru “asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung”, Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor este singura instituție coordonată/subordonată Ministerului Economiei, la care structura de personal se majorează de la 982 de posturi la 1370, generând o creștere cu 39.5% a numărului de angajați și în consecință a cheltuielilor aferente nu doar pentru plata salariilor ci si a celor referitoare la operationalizarea noilor angajați, (condiții de muncă, amenajare spații, birouri, calculatoare, tablete,
imprimante, telefoane etc.). Precizăm faptul că in realitate cele 23 de posturi de conducere desființate nu sunt reduse ci sunt transferate in cadrul celor 388 de poziții noi create, asfel că această masură nu se concretizează prin reducerea cheltuilelilor bugetare.
Nu s-au prezentat informații referitoare la gradul de ocupare a celor 982 de poziții existente in acest moment în structura autorității, care să releve importanța majorării numarului de angajați cu aproape 40%.
În baza Legii nr. 544 din 2001 privind LIBERUL ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC, s-au solicitat Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor informațiile și analiza referitoare la impactul bugetar pe care îl presupune propunerea de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, dar nu am primit răspuns la această solicitare.
Pentru exemplificare, luând în considerare un salariu mediu brut lunar de 10.000 lei / post (ceea ce înseamnă un salariu mediu net lunar estimativ de aproximativ 6.000 lei net/lună) raportat la 388 de noi posturi, rezultă o creștere anuală a cheltuielilor cu salariile în valoare de aproximativ 46.560.000 lei /
an (388 * 10.000 lei / lună * 12 luni).
Pentru dotarea noilor angajati cu trusa de control (obligatorie conform Procedurii Cadru privind Activitatea de Supraveghere și Control aprobată prin Ordinul nr.572/21.07.2023, al Președintelui A.N.P.C., care are o valoare medie estimativă de 2.643 lei, rezultă o creștere a cheltuielilor referitoare la operationalizarea noilor angajati de aproximativ 1.025.484 lei (388 posturi * 2643lei / trusa).
Pentru dotarea noilor angajați cu un calculator de birou, care are o valoare medie de 5.100 lei, rezultă o creștere a cheltuielilor referitoare la dotarea cu calculatoare a noilor angajati de aproximativ 1.978.800 lei ( 388 posturi * 5.100 lei /calculator).
Neavând în acest moment nici o situație la nivel național cu privire la acomodarea noilor angajați în spații, lipsa spațiilor fiind o caracteristică generală a comisariatelor județene, presupunem că extinderea capacității autorității se va efectua prin inchirierea acestora. Luând în considerare o valoare medie de 10
EUR / mp / lună, un spatiu necesar de min. 10 MP / angajat, rezultă o creștere a cheltuielilor referitoare la acomodarea noilor angajati de min. 465.600 euro / an, aproximativ 2.325.000 lei / an, fără a ține cont și de costurile necesare amenajării acestora.
Prin această analiză sumară si care nu cuprinde toate cheltuielile ocazionate de creșterea numarului de personal, rezultă o creste a cheltuielor anuale de aproximativ 52.000.000 lei/ an (aproximativ 10.000.000 euro / an), în contradictie cu scopul declarat de reducere și eficientizare a cheltuielilor bugetare prin reorganizarea instituțiilor.
Analizând secțiunea a 4-a din nota de fundamentare, se constată faptul nu există nici un fel de informații prezentate referitor la aceste cheltuieli, impactul acestora asupra bugetului de stat si sursa bugetară.
Mai mult, deși în cazul proiectelor de acte normative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare (pct. 4.7 din secțiunea 4-a a notei de fundamentare), este obligatorie prezentarea următoarelor documente:
– fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată;
– declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.
Acestea nu au fost prezentate, încălcându-se astfel prevederile legale în vigoare.
3. Ineficiența propunerii de reorganizare teritorială, prin desființarea comisariatelor regionale si impactul major al acesteia asupra activității instituției.
Din analiza propunerilor care s-au făcut pentru modificarea și completarea a actelor normative de organizare și funcționare a celor 5 instituții/autorități aflate în subordonarea/coordonarea Ministerului Economiei în ceea ce privește structura de personal a acestora, se constată faptul că A.N.P.C. este singura
instituție pentru care se propune desființarea celor 8 comisariate regionale, în toate celelalte propuneri de modificare păstrându-se structura adaptata la nivel regional, în concordanță cu legislația în vigoare.
Desființarea celor 8 comisariate regionale care sunt coordonate de comisari-șefi cu calitate de ordonatori terțiari de credite, contravine pricipiilor de organizare administrativă și de dezvoltare regională din România, și creează sincope în gestionarea fluxurilor de activități specifice autorității, precum și imposibilitatea de a aplica sau de a se conforma cerințelor legale.
Începând de la relațiile dintre autorități, organizarea administrativă, coordonarea și gestionarea resurselor
regionale, existența unei structuri care să supravegheze activitatea comisarilor șefi adjuncți și până la imposibilitatea de a aplica la proiecte de dezvoltare și accesare a fondurilor europene – eliminarea comisariatelor regionale fiind în contradicție totală cu prevederile Legii nr. 315 din 2004.
Mai mult, prin desființarea celor 8 comisariate regionale, se creează de fapt 41 de Comisariate județene și 6 sectoriale, coordonate de catre comisari sefi adjuncți, cu “super puteri”, având în vedere că nu mai există nici un element intermediar de control și coodonare, conform notei de fundamentare, atribuțiile fiind preluate de un singur comisar sef la nivel național care coordonează activitatea comisariatelor județene și sectoriale.
4. Lipsa unei analize de impact adecvate.
Înainte de a se adopta orice modificare legislativă, este esențial să se efectueze o analiză detaliată a impactului economic, social și de mediu. În cazul de față, nu am găsit o astfel de analiză atașată documentației publicate.
În realitate, așa cum a fost prezentată nota de fundamentare se pare că nu există și nu a fost efectuată nici un fel de analiză de impact asupra modificărilor propuse.
De exemplu: analizând propunerile de modificare din nota de fundamentare, constatăm că există comisariate județene unde structura de personal se dublează.
O întrebare logică și rațională este dacă există spațiu în cadrul comisariatelor județene și sectoriale în care să poată fi acomodată structura nouă de personal.
Astfel, structurile de personal propuse la nivel de comisariate județene sunt peste capacitățile de acomodare existente în spațiile disponibile. Concret, pe noua structură de personal propusă, C.J.P.C. Cluj va avea o structură de 30 de angajați,
în condițiile în care în acest moment capacitatea maximă de acomodare este limitată la un numar maxim de 20 de persoane. Pur și simplu Comisariatul Județean nu poate acomoda mai mult de 20 angajati din lipsă de spațiu. Înțelegem că prin implementarea propunerii ar trebui să crească cheltuielile cu noi spații, amenajări, clădiri – iar aceste analize cu impact bugetar nu se regasesc nicăieri, și nu sunt prevăzute în nota de fundamentare.
Totodată, desființarea comisariatelor regionale implică transferul structurilor acestora către sediul central situat în Mun. București. În realitate, acest aspect presupune relocarea personalului care in acest moment activează in cadrul structurilor comisariatelor regionale. Se constată faptul că în nota de fundamentare, la sectiunea 4, alin. 4.2 nu există nici un fel de impact estimat asupra cheltuielilor pe care le implică aceasta reorganizare.
5. Insuficienta consultare a părților interesate.
Considerăm că nu au fost consultate toate părțile interesate relevante, cum ar fi: întreprinderile mici și mijlocii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile profesionale etc., O consultare amplă ar putea aduce clarificări și sugestii valoroase pentru îmbunătățirea propunerii.
6. Analiza impactului financiar si sursele bugetare lipsesc cu desăvârșire.
Modificările propuse impun cheltuieli suplimentare semnificative:
– Majorarea structurii de personale implică creșterea cheltuielilor cu salariile
– Integrarea noilor angajați presupune cheltuieli suplimentare cu sediile/amenajarea spațiilor
– Operationalizarea acestora presupune cresterea cheltuielilor cu obiecte de inventar și mijloace fixe
– Desființarea comisariatelor regionale și relocarea personalului în cadrul aparatului central din Mun. București generează cheltuieli cu relocarea acestora.
Tot acest impact bugetar nu este estimat, nu este justificat, nu este prezentat în nota de propunere, și nu este însoțit de măsuri compensatorii adecvate.
7. Contradicții sau ambiguități legislative: Unele dintre modificările propuse par a fi contradictorii cu alte reglementări în vigoare sau sunt redactate în mod ambiguu, ceea ce ar putea duce la interpretări greșite și dificultăți în aplicare, inclusiv punându-se în discuție caracterul abuziv al propunerilor efectuate.
În modul în care sunt prezentate, pare mai degrabă o nota de fundamentare cu obiective unice: desființarea comisariatelor regionale și creșterea structurii de personal, fără nici o analiză de impact asupra acestor propuneri.
Propuneri de îmbunătățire:
a. Realizarea unei analize de impact detaliate: Solicităm efectuarea unei analize detaliate privind impactul propunerii asupra economiei, societății și mediului, precum si analiza relevantei propunerilor de modificare a H.G. 700 din 2012, analiza impactului propunerilor efectuate în ceea ce privește implementarea acestora raportate la capacitățile și capabilitățile existente, precum și analiza impactului referitoare la cost și beneficiu.
b. Consultarea extinsă a părților interesate: Recomandăm organizarea unor sesiuni suplimentare de consultare cu toate părțile interesate relevante, pentru a colecta feedback-ul și sugestiile acestora.
c. Clarificarea și armonizarea textului legislativ: Propunem revizuirea textului propunerii pentru a elimina orice ambiguități și pentru a asigura coerența cu legislația existentă.
d. Evaluarea costurilor și identificarea de măsuri compensatorii: Este esențial să se evalueze costurile suplimentare impuse de noile reglementări și să se propună măsuri compensatorii pentru a sprijini părțile afectate.
Concluzie:
În ultimii ani, A.N.P.C. a depus eforturi considerabile in ceea ce privește digitalizarea și eficientizarea activității instituției, dovedite prin evoluția concretă a rezultatelor anuale obținute. Prioritatea Autorității ar
trebui direcționată în primul rând către ocuparea pozițiilor vacante, și către adoptarea de politici reale care să vină în sprijinul cetățenilor, crescând astfel gradul de protecție în ceea ce privește viața, sănătatea, securitatea și interesul economic a acestora.
În concluzie, solicitam respectuos revizuirea propunerii de modificare și completare a HG 700, ținând cont de argumentele și propunerile prezentate mai sus. Consideram că o abordare mai detaliată și mai incluzivă ar duce la o reglementare mai echitabilă și mai eficientă.
Vă mulțumim anticipat pentru atenția acordată acestei contestații și așteptam cu interes răspunsul dumneavoastra”.