Joi, 30 mai 2024, reporterul AnchetaZilei.ro a realizat un interviu cu directorul Agenției Naționale Antidrog (ANA), comisar-șef Ramona Dabija.
Cu această ocazie, șefa ANA a dezvăluit, pentru AnchetaZilei.ro, ce activități se pregătesc de Ziua Copilului.
De asemenea, Ramona Dabija le-a făcut părinților o serie de recomandări, în contextul vacanței de vară.
Comisar-șef Ramona Dabija, director ANA: „Începem de pe data de 31 mai, cu activitatea „Porți Deschise la Ministerul Afacerilor Interne”
Eugen Dinu: Doamnă director, ce activități pregătiți de Ziua Copilului?
Comisar-șef Ramona Dabija, director ANA: Începem de pe data de 31 mai, cu activitatea „Porți Deschise la Ministerul Afacerilor Interne”, la care toți copiii pot veni, alături de profesori, de educatori sau chiar de părinți, sau de bunici, să viziteze structurile Ministerului Afacerilor Interne.
Aici vor avea parte de foarte multe concursuri, jocuri interactive, vor putea vedea câini polițiști, vor putea cunoaște puțin specialiștii care se ocupă de siguranța lor și a familiilor lor.
Mâine, în intervalul 09:00-13:00, îi așteptăm pe toți la sediul Ministerului Afacerilor Interne, ca în fiecare an, fiind deja un eveniment de tradiție, putem spune.
Tot week-end-ul este dedicat activităților prilejuite de Ziua Copilului.
Și aici vorbim de faptul că vom fi în Parcul „Alexandru Ioan Cuza”, alături de cei de la „Itsy Bitsy”, vom fi în Parcul Circului, Camera Deputaților și Senat, alături de toți partenerii instituționali care ne-au invitat să le fim alături și este un bun prilej pentru a discuta cu părinții, mai ales că se apropie și vacanța școlară.
Ce va face ANA la aceste evenimente?
E.D.: Dumneavoastră ce rol veți avea la aceste evenimente, ce va face ANA la aceste evenimente?
R.D.: Sunt activități desfășurate în comunitate. Pe lângă faptul că vom avea jocuri interactive și vom putea relaționa cu cei mici, de la vârste cât mai mici, pentru a vorbi despre ceea ce îi interesează pe ei, ce înseamnă o viață sănătoasă, o viață în siguranță, ne vom întâlni și cu cei mari, cu elevii de liceu, alături de care avem programe în licee.
De asemenea, este un bun prilej de a ne întâlni și cu adulții, cu cei care îi vor însoți pe copii la aceste activități, pentru a-i informa și a le da sfaturi și recomandări despre cum să fie alături de copiii lor, într-un mediu sănătos.
Comisar-șef Ramona Dabija, sfaturi pentru părinți
E.D.: Cu pași repezi, ne apropiem de vacanța de vară. Ce sfaturi le dați părinților în această perioadă?
R.D.: În primul rând, și în perioada vacanței să fim alături de cei mici. Poate că ei sunt în vacanță, la bunici, poate că sunt acasă singuri, în timp ce părinții sunt la serviciu. Nu trebuie să pierdem din vedere că copilul are nevoie de comunicare.
Comunicarea se face de la o vârstă cât mai mică, se continuă pe perioada adolescenței și copilul trebuie să știe că în familie găsește oricând răspunsuri.
Nici noi, adulții, nu trebuie să luăm vacanță de la responsabilitatea de părinte și trebuie să fim tot timpul informați.
Tot timpul trebuie să ne educăm, pentru copiii noștri. Să putem să venim în sprijinul lor, atunci când au o problemă, cu sfaturi, cu recomandări. Și, dacă noi nu putem face acest lucru, să știm unde să cerem ajutor.
De aceea, îi încurajez pe toți părinții să se informeze, să știe că, în special atunci când vorbim de consumul de substanțe, nu sunt singuri în fața acestei probleme, că pot primi sfaturi și recomandări, prin intermediul proiectului „SAFE SPACE”.
De altfel, știți bine, că ați prezentat și dumneavoastră, avem primul centru pentru adolescenți în București, unde ei pot veni să fie informați și pot beneficia, ulterior, de consiliere psihologică, atât adolescenții, cât și familiile lor.
Citește mai multe detalii despre centrul din Sectorul 4 AICI:
INTERVIU EXCLUSIV Directorul ANA, comisar-șef Ramona Dabija: ‘Este, într-adevăr, o premieră! Un mediu sigur pentru copii’
Avem, de asemenea, acea linie telefonică, împreună cu DepreHUB, la care ei pot suna să ceară consiliere on-line, ca și adulți, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Detalii AICI!
Sunt canale unde ei pot prime aceste informații și, dacă nu doresc să continue activitățile cu specialiștii Agenției Naționale Antidrog, avem parteneri instituționali către care îi putem referi.
Pașii pe care trebuie să-i urmeze părinții, pentru a identifica un copil aflat la risc de consum
E.D.: Ce pași ar trebui să urmeze părinții, pentru a identifica un copil care se află la risc?
R.D.: În primul rând, trebuie să-și cunoască copilul. Și atunci, dacă îți cunoști copilul, observi schimbările de comportament și reușești să faci diferența între schimbarea de comportament datorată vârstei, adică trecerea de la preadolescență la adolescență, și cea care apare când copilul tău are o problemă reală.
După care, urmează comunicarea. Trebuie să stai de vorbă cu copilul tău, dar nu o discuție aprinsă, o discuție în care copilul să se simtă judecat sau tras la răspundere. Ci trebuie să fie o comunicare deschisă, sinceră, în care ambele părți, cu calm, să poată să se deschidă una în fața celeilalte.
Dar, pentru această comunicare, e nevoie de efort și de timp. Pentru că această comunicare trebuie cultivată, așa cum am spus, de la vârste cât mai mici.
Un alt pas care trebuie urmat este, așa cum am spus anterior, să se informeze și să se educe. Pentru că nu e de ajuns să observi aceste modificări la copilul tău, ci trebuie să observi și modificările din jurul copilului tău și factorii care pot duce la această schimbare de comportament.
„ANA nu este o fată, ANA este o prietenă”
Și, pentru acest lucru, trebuie să cauți sprijin de specialitate, să nu-ți fie rușine sau teamă, să mergi și să te consulți cu un specialist antidrog.
Poți veni gratuit și confidențial la Agenția Națională Antidrog. Aici nu se fac dosare penale. Nimeni nu te obligă să continui un program aici, dacă tu nu îți dorești. Dar, în același timp, dacă nu ai unde să te duci, poți veni deschis.
Un adolescent care a terminat programul la Agenție a spus că: „ANA nu este o fată, ANA este o prietenă”. Deci, poți veni la ANA ca la o prietenă, pentru că vei găsi oameni care te vor ajuta.
E.D.: Acel adolescent era consumator?
Ramona Dabija, director ANA: „Cum spune ea: „Din când în când, mai am și eu nevoie să fie cineva care să mă asculte”.
R.D.: Un adolescent care a fost consumator, din cauza unor probleme emoționale nerezolvate. A reușit să depășească această etapă și acum vine în continuare, pentru a sprijini alți copii.
Cum spune ea, că este o fată: „Din când în când, mai am și eu nevoie să fie cineva care să mă asculte”.
E.D.: Ea, în continuare, este monitorizată?
R.D.: În continuare, ea nu este monitorizată, ea este sprijinită și știe că, atunci când are nevoie să vorbească cu cineva, poate veni aici, să ne povestească cu ce se mai întâlnește ea în viața ei.
E.D.: Și vă vizitează regulat, să-nțeleg?
R.D.: Da, sigur! Toți copii care au terminat, nu avem mulți, avem vreo cinci copii care au terminat programul, vin în continuare. Ceea este cu adevărat îmbucurător, este faptul că aduc și alți copii în program și îi sprijină emoțional, atunci când vin pentru prima dată.
Iar acest lucru nu face decât să ne bucure, pentru că asta înseamnă că ei au găsit la specialiștii antidrog un punct de sprijin și de echilibru.
E.D.: Practic, prin intermediul lor, vă duceți mesajul în licee și școli.
R.D.: Exact, ne ducem în comunitatea de adolescenți. Le reamintim tuturor că ei pot veni la ANA de trei ori, fără acordul părinților, pot veni la ședințe de informare.
Abia apoi, dacă-și doresc să continue, invităm și părinții alături de ei.
La crearea noului centru pentru adolescenți din Sectorul 4 s-a ținut cont de feedback-ul copiilor
E.D.: Acești copii au venit și la noul centru din Sectorul 4?
R.D.: Da, au fost copii care ne-au dat feedback-ul lor prima dată. Pentru că era important pentru noi să facem un centru care chiar se adresează adolescenților, în care ei să se simtă confortabil și în siguranță.
Tocmai de aceea am ales un loc public. Aceasta a fost prima condiție, să fie un loc unde ei să se poată amesteca foarte ușor în mulțime, să nu fie văzuți ca niște oameni care merg în anumit loc, să fie un loc prietenos în interior, în care ei să se poată deschide foarte ușor, și un loc în care ei să simtă că este locul lor de întâlnire.
E.D.: Vorbeam de acei pași pe care trebuie să-i urmeze un părinte. Câți pași ar fi în total?
R.D.: Noi am spus că sunt vreo șase pași, așa cum i-am detaliat. Nu sunt mulți. Dar cred că cel mai important pas pe care îl poate face un părinte este să fie alături de copilul lui. Pentru că această luptă cu consumul de substanțe nu poate fi dusă de o singură persoană, de persoana în cauză. El trebuie să fie sprijinit permanent de persoanele dragi, de familie, de prieteni și de specialiști.
„Cercul de siguranță din preajma copilului: școala, familia și specialiștii”
Până la urmă, acesta a fost și raționamentul în care noi am gândit rețeaua de siguranță din interiorul școlilor și ne bucurăm să vedem că ea începe să funcționeze. Și putem spune, la finalul acestui an, că am reușit să avem un canal de comunicare cu ceilalți parteneri, cu profesorii, cu consilierii școlari, cu cei de la Protecția Copilului și cu familia.
Acesta este cercul de siguranță, dacă vreți, din preajma copilului: școala, familia și specialiștii.
E.D.: Ați spus că vom vedea rezultatele la finalul anului, sunt niște date certe?
R.D.: Acum lucrăm să vedem de unde am pornit și unde ajungem. La finalul anului școlar, cei de la Siguranța Școlară vor analiza tot ceea ce s-a întreprins pe parcursul anului școlar.
Din punctul nostru de vedere, al celor de la ANA, ne bucurăm că numărul activităților în școală a crescut, că numărul cadrelor didactice care au dorit să beneficieze de formare a crescut, ceea ce înseamnă că toți actorii implicați au conștientizat faptul că informarea este primul pas spre succes.
E.D.: De partea cealaltă, feedback-ul din partea copiilor?
R.D.: Copiii vin din ce în ce mai mult către noi, așa cum am spus, inclusiv la centru. Ne bucurăm în continuare de parteneriatul cu Consiliul Național al Elevilor și, în special, cu Consiliul Elevilor din Municipiul București.
Avem campanii alături de ei și, de fiecare dată când ei au o problemă, vin și ne solicită sprijin și ajutor. Până la urmă, cred că acesta este rolul nostru, să fim acolo când ei au nevoie de noi.
E.D.: Mulțumesc!