EXCLUSIV! Scandal de proporţii la Universitatea din Bucureşti: Regizorul Cristi Puiu a renunţat la cursul său, în semn de solidaritate faţă de un coleg

Sursa foto: hotnews.ro
Sursa foto: www.hotnews.ro

Cu doar o săptămână înaintea începerii anului universitar 2016-2017, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, din cadrul Universităţii din Bucureşti, stă pe un butoi cu pulbere. Motivul? Unul dintre cei mai apreciaţi profesori ai instituţiei, Daniel Puiu Lăţea, a fost concediat la data de 15 septembrie, printr-un mail expediat la o oră târzie în noapte, fără a se i se prezenta un motiv bine întemeiat. În consecinţă, în semn de solidaritate faţă de colegul lor, alte patru cadre universitare au refuzat să își reînnoiască contractele de colaborare cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Printre acestea se numără şi regizorul Cristi Puiu, care preda un curs opţional la instituţia bucureşteană.

Pare-se că destituirea profesorului Daniel Lățea a fost un act samavolnic din partea altor cadre didactice cu care acesta nu se prea înțelegea.

În cele ce urmează, AnchetaZilei.ro vă va prezenta, în exclusivitate, cum se lucrează în mediul academic românesc și de câtă lipsă de profesionalism dau dovadă terțe persoane cu rol decizional într-o instituție precum Universitatea din București.

Iată cum arată înștiințarea de reziliere a contractului cu profesorul Lățea, venită din partea altui cadru universitar, Liviu Chelcea – fiul renumitului sociolog Septimiu Chelcea:

„Date: Thursday, September 15, 2016, 1:08 AM

Salut Puiu,
Te anunţ că nu vei mai fi pe lista de profesori asociaţi pentru anul universitar care începe, deci nu vei mai ţine cursurile pe care le ţineai în facultate.

Este o decizie împărtăşită de cadrele didactice titulare care predau la specializarea de antropologie şi de membrii Consiliului de departament.

Liviu
Personal page: http://unibuc.academia.edu/LiviuChelcea”.

„Audiatur et altera pars”

La o zi distanţă, Daniel Lăţea a trimis un mail către cadrele didactice din facultate, în care cerea să fie ascultat:

„Este joi, 15 septembrie 2016, ora 01:08 şi primesc mesajul de mai sus, pe care v-aş ruga să-l citiţi cu atenţie, chiar dacă (sau tocmai pentru că) arată aşa cum arată. Sunt informat că:

1. nu voi mai fi
2. nu voi mai ţine
3. este o decizie
4. împărtăşită atât de ”cadrele didactice titulare care predau la specializarea de antropologie”
5. cât şi de membrii Consiliului de departament.

Primele gânduri: nu sunt foarte surprins în legătură cu punctele 1, 2 şi 3. Liviu (n.r. – Chelcea) lucrează din greu la asta, de un an şi mai bine. Voi povesti. Mi-e mai greu să înţeleg punctul 4: care cadre didactice, titulare la care specializare? Din câte ştiu, ”specializarea de antropologie” rămâne, în continuare, un proiect pe care l-am pus la cale împreună (eu fiind unul dintre cei puţinii antropologi), motiv pentru care v-am inclus în lista destinatarilor primului răspuns. Mi-am permis să-l adaug pe Doru Buzducea, în calitate de decan.

Primele reflecţii:

A. Mesaj sec, extrem de autoritar. Nici o explicatie. Ce s-a întâmplat? Eu unde am fost? De ce nu m-a întrebat nimeni nimic? Ce ne facem dacă acuzaţiile sunt simple invenţii sau complicate forme de violenţă? Ce am (mai) făcut)? De ce eu? De ce acum, cu două săptămâni înainte de începerea şcolii? Ce fac(em) mai departe? Cum să închei(em) conturile? Am eseuri de corectat, note de pus, studenti cu care lucrez pentru licenţă sau disertaţie, studenţi înscrişi la cursul opţional propus de mine, studenţi cărora le-am dat de citit peste vară, studenţi cu care discutam, alaltăieri, despre cât de mult aşteptăm să înceapă şcoala…

Am citit şi predat două bijuterii sociologice. Despre primul, lumea bună pretinde că ar fi cel mai scurt tratat de teorie socială: ”Cooling the mark out: some aspects of adaptation to failure” (Goffman 1952). Nici cu al doilea nu mi-e ruşine: ”Conditions of successful degradation ceremonies” (Garfinkel 1956). Poate că nu le ştiţi, dar sunt sigur că aţi auzit de ”diplomaţie”, ca să nu mai vorbesc despre ”comunicare eficientă”, eventual în organizaţii. Unde sunt mulţumirile pentru colaborare? Unde e echivalentul românesc al fascinantului ”looking forward to hearing from you”? Să admitem că aş fi ultimul om.

Ăsta e tratamentul adecvat? Mesajul e mai transparent decât aş fi crezut. Aveţi autorul, ora şi modalitatea de adresare. Au trecut, totuşi, 7 ani în care, vorba prof. Vlasceanu, am făcut risipă de ”generozitate”. Voi reveni, intr-un mesaj separat.

B. În fine, aflu câteva detalii, care mă încurcă şi mai tare: spre deosebire de mine, aţi fost pregătiţi (informaţi, consultaţi etc.) pentru o astfel de decizie, într-un fel sau altul. Unora dintre voi/dumneavoastră v-am admirat şi vă admir posibilităţile interpretative, sociologice sau antropologice. Aş fi întrebat. Aş fi căutat versiuni. Aş fi încercat să înţeleg. Sunt obligat să invoc platitudini: audiatur et altera pars. Ascultaţi şi pacientul.
Vă rog să mă credeţi că nu ştiu ce să cred.

C. Initial, n-am ştiut motive. Am mai aflat una, alta, pe parcurs: că aş fi devenit ”indezirabil”; că nu ştiu ce sau pe cine aş fi ”denigrat”; că ”nu se (mai) poate lucra cu mine”.
– Indezirabil?
Mai discutăm, dar e important să introducem nume. Indezirabil pentru cine?
– Am denigrat?
Nu ştiu de ce, dar trăiam cu impresia că m-am ţinut departe de un anumit nivel de umor de prost gust (”de gaşcă”, i-aş zice) şi violenţă verbală. Altfel, fiecare a denigrat pe fiecare: ”… de Sandu”, ”… de Oacă”, ”… de Preda”, ”… de Cosima”, ”oligofrenul de… (orice student cu plete)” etc. Sunt formulări semi-publice, făcute, în facultate şi în afara ei, pe cât de dure, pe atât de nedrepte. Nu-mi aparţin. Nu m-aş juca cu astfel de termeni. Avem nevoie de probe, bine contextualizate.
– Nu se poate lucra cu mine?

Să vă spun cinstit, eu credeam că nu mai exist. Sunt cu totul în afara circuitelor de informare, consultare şi decizie. De la coautor al programei specializării antropologie, am ajuns să n-am habar cum arată asta. Mă întreabă studenţii ce vor face ”la anul” şi le spun că nu ştiu. Am birou în curtea facultăţii, la streaşină. Primesc un singur fel de mesaje oficiale: solicitări să semnez diverse documente, respectiv să trec note în catalog. Mă străduiesc să răspund bine acestor rare solicitări. De lucrat, lucrez aproape exclusiv cu studenţii, în timpul orelor, în pauze, în timpul liber, indiferent dacă sunt plătit sau nu pentru asta. O spun cu jena de rigoare: cei mai mulţi mă plac, iar asta îmi aduce necazuri. Voi reveni cu amănunte, în special în privinţa specializării (de) antropologie.

D. De câţiva ani, predau un curs important: Teorii sociologice contemporane. Aud că se caută înlocuitori, fie cineva din afara facultăţii, fie un grup de elită, din facultate. [***]

Vă rog să vă gândiţi la alt aspect: daca eu aş spune că, ”în afară de mine, în Facultatea de SOCIOLOGIE şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, nu există un om în stare să predea Teorii sociologice contemporane” (altfel decât în versiune noologică), aş fi taxat drept arogant, agresiv, indezirabil, insuportabil, denigrator şi mai ştiu eu cum. Prof. Chelcea face mai mult decât s-o spună: o demonstrează. De câţi sociologi este nevoie pentru a termina un curs pe care eu l-am predat singur? Zâmbesc. E un compliment pe cât de neaşteptat, pe atât de măgulitor. Nu pot decât să apreciez recunoaşterea implicită, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un curs cu adevărat dificil, pe care l-am ţinut cu mare plăcere.
M-aş opri aici. Vă rog să-mi îngăduiţi să revin cu cele promise, respectiv (1) despre un an şi ceva de fabricare a noţiunii ”nu se mai poate lucra cu Puiu” (2) motive pentru care cred că aş fi meritat cel puţin o strângere de mână şi (3) 10-20 de feluri în care cred şi eu că sunt indezirabil şi nu se poata lucra cu mine. Evident, veţi avea versiunea mea.

În fine, mi-ar face plăcere să discut cu voi/dumneavoastră, în orice formulă. Nu vă fie teamă: nu vă voi solicita altceva decât atenţia presupusă de o conversaţie obişnuită. Aşa cum am scris într-un mesaj mai vechi, nefiind născut în facultate, nu ţin să mor în facultate.

Vă doresc un weekend plăcut,
Puiu Lăţea”

Mesajul lui Cristi Puiu către Departamentul de Sociologie, adresat lui Daniel Lăţea:

„Dragă Puiu,

Pentru că am făcut o bucată de drum împreună, căutând să găsim „punţile” care leagă cinemaul, antropologia şi pedagogia (şi în ciuda faptului că nu înţeleg până la capăt sensul „decapitărilor” organizate în ograda facultăţii voastre, la acest început de an şcolar), trebuie să te anunţ, dacă mai era nevoie, că plecarea ta din facultate mă determină să renunţ la cursul opţional pe care îl ţineam.

Nu vreau să scot acum violoncelele ca să-ţi storc lacrimi şi nici nu vreau să îţi ridic statuie, dar trebuie sa o spun până la capăt: dacă invitaţia de a ţine acest curs nu ar fi venit de la tine, acest curs nu ar fi existat.

Altfel, găsesc că este cel puţin discutabil felul în care a procedat conducerea facultăţii în cazul tău.

Şi da, salut gestul de solidaritate făcut de Oana (n.r. – Mateescu), Claude Karnoouh şi Narcis Tulbure. Îl găsesc exemplar.

Să ne auzim cu bine,
Cristi”.

Oana Mateescu, Claude Karnoouh şi Narcis Tulbure sunt celelalte trei cadre universitare care au refuzat să-şi prelungească colaborarea cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, în semn de solidaritate pentru profesorul Lăţea.

De asemenea, nici studenţii nu au stat cu mâna în sân. Aceştia au cerut explicaţii din partea conducerii facultăţii, explicaţii care, deocamdată, nu au venit, ei primind doar invitaţii la întâlniri informale, pe la diverse cafenele, pe care le-au considerat nepotrivite pentru mediul universitar.

„Salut!

Pentru că ştim ca unii dintre voi sunt supărați pe noi, că unii ați lucrat bine cu Puiu în trecut şi că v-ați exprimat dorinţa să aflați şi versiunile noastre, ne-am gândit sa vă invităm şi pe cei de la anul 1 şi de la anul 2 să ne intalnim şi să discutam pe viu. Au fost spuse multe şi, ca în orice poveste, există (cel puțin) două versiuni. Aveti probabil şi întrebări legate de cum vă vor afecta aceste schimbări în contextul programului de masterat, ce se întâmplă etc.

Liviu, Gabi, Claudia şi cu mine vom fi mâine, sâmbătă, 24 sept, de la ora 19 la Coffee Factory, lângă Facultate, pe terasă. Ne-am bucura să discutăm. Daca unii dintre voi nu reuşesc să ajungă mâine, putem să stabilim încă una sau mai multe întâlniri, dacă e nevoie, pana vă faceţi o impresie despre cum vedem fiecare dintre noi evenimentele din ultimele zile.

Pe mâine,
Calin, Gabi, Claudia, Liviu”, se arată într-un mail trimis către studenţi.

Potrivit informaţiilor site-ului AnchetaZilei.ro, din cauza destituirii profesorului Daniel Lățea, un student a renunțat deja la un program de master din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială și urmează să o facă și alții.

În plus, foștii și actualii studenți care l-au avut profesor pe Puiu Lățea urmează să trimită o scrisoare către Consiliul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Senatul Universității din București și Rectorul Universității din București, în care își exprimă indignarea față de această demitere.

Care este răspunsul Universităţii din Bucureşti?

„Statutul domnului Daniel Puiu Lăţea este de cadru didactic asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Activitatea domniei sale constă în susținerea unor cursuri la specializarea Antropologie și se desfășoară în baza unui contract de colaborare pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea unor prelungiri succesive, în funcție de necesitățile facultății.

Astfel, având în vedere că domnul Daniel Puiu Lăţea nu deține calitatea de cadru didactic titular, nu se poate vorbi în cazul domniei sale despre o concediere, ci despre o decizie de neprelungire a contractului de colaborare pentru anul universitar 2016-2017. Această decizie a fost luată în unanimitate de către Consiliul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, cu respectarea tuturor procedurilor și normelor în vigoare. Menționăm că din Consiliul Facultății fac parte și reprezentanți ai studenților.

Conducerea Facultății de Sociologie și Asistență Socială nu a primit, până în acest moment, nicio solicitare de întrerupere a colaborării din partea unor cadre didactice asociate, în semn de solidarizare cu situația domnului Daniel Puiu Lăţea.

De asemenea, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială nu are cunoștință și nu a primit, până în acest moment, nicio cerere de retragere a studenților de la programele de studii ale facultății și nicio petiție sau scrisoare de protest a studenților împotriva deciziei de încetare a colaborării domnului Daniel Puiu Lăţea cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială”, ne-a precizat Departamentul de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Vineri, AnchetaZilei.ro vă va prezenta un document care arată că Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială minte în acest caz.

Eugen Dinu

eugen.dinu@anchetazilei.ro

One Response to "EXCLUSIV! Scandal de proporţii la Universitatea din Bucureşti: Regizorul Cristi Puiu a renunţat la cursul său, în semn de solidaritate faţă de un coleg"

  1. puisor   28/11/2016 la 20:01

    Groaznic! Monstruos! Oribil!
    Doar ca, dupa emailul reprodus aici, dl Latea – ce nu are doctorat si nici publicatii – pare un caz psihopatologic.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.