Fortul 13 Jilava, în pericol! Inundaţiile pot distruge fosta închisoare politică.”Trebuie făcute demersuri pentru conservarea sa!”

anchetazilei-fort-13-jilava

Comisarul de penitenciare şi purtătorul de cuvânt al Închisorii Jilava, Cristian Erving Micu, a declarat, pentru AnchetaZilei.ro, că Fortul 13 Jilava este distrus pe zi ce trece de fenomenele meteorologice, efectul acestora fiind devastator pentru fortificaţie. Oficialul de la Penitenciarul Jilava consideră că singura soluţie pentru salvarea acestui monument istoric este conservarea sa de către Guvernul României şi instituţiile subordonate acestuia.

„Ceea ce trebuie punctat şi trebuie făcut pentru Fortul 13 nu este transformarea sa într-un spaţiu cu termopane şi mobilier din nuc, ci trebuie investit în instalaţii pentru menţinerea umidităţii şi evacuarea apei. Pentru că este construit sub nivelul solului, suntem la minus şase metri aici.

anchetazilei-fort-13-urme-inundatii anchetazilei-cristian-micu-eugen-dinu

Aşadar, trebuie investiţi foarte mulţi bani în conservare şi utilare, pentru a putea fi vizitat şi folosit în condiţii de siguranţă, dat fiind că aici nu vin doar persoane adulte. Îl vizitează şi elevi, în cadrul programelor derulate de şcoli şi inspectoratele şcolare. Încercăm să nu avem accidente, deşi sunt zone unde terenul este accidentat, unde cade tencuiala, unde au căzut faţade destul de grele, din cărămidă. Doamne fereşte, să nu avem vreun accident, mai ales cu copiii! Principala noastră problemă este apa”, ne-a dezvăluit Cristian Micu.

La nivel declarativ, toate instituţiile susţin „Strigătul de durere al poporului român”

Reprezentantul Penitenciarului Jilava este de părere că Fortul 13 poate fi etichetat drept „Strigătul de durere al poporului român (deoarece este locul prin care au trecut elitele românismului în perioada de tristă amintire a comunismului)” şi afirmă că singurul sprijin real i-a fost oferit de către fostul preşedinte Emil Constantinescu, prin entitatea înfiinţată de acesta – Fundaţia Română pentru Democraţie – şi că instituţiile statului nu doresc să se implice.

anchetazilei-fort-13-jilava-inundatii

„De-a lungul timpului, Ministerul Culturii a luat act de acest momument, mai ales că a devenit, cu ajutorul fundaţiei domnului preşedinte Constantinescu, Memorial al luptei antitotalitare. Dar nu vor să investească bani aici, fiindcă vor să facă un Muzeu al Comunismului la Casa Poporului, din câte am înţeles eu. La nivel declarativ, toată lumea este alături de Fortul 13, însă eforturi concrete pentru conservarea locului nu se fac”, a spus Micu.

anchetazilei-fort-13-inundatii

„În afară de domnul preşedinte Constantinescu, care se implică permanent şi la orice solicitare de-a noastră sau informare în legătură cu starea de conservare, fiindcă a mai fost inundat şi acum doi ani, când a venit de urgenţă aici şi a făcut în aşa fel încât să primim două pompe pentru evacuarea apei, nu se implică nimeni. Ar mai fi şi domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi subsecretar de stat pe problemele acestora. Doar dânşii se implică şi noi, care facem accesul, asigurăm curăţenia şi suntem, totodată, şi administratorii locului”, a conchis acesta.

Vizitatorii nu au unde să-şi facă nevoile fiziologice

În anul 2015, la Fortul 13, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în colaborare cu Siveco România, a amenajat o sală pentru elevi şi studenţi, având în dotare două mese interactive, cu touch-screen (n.r. – o masă poate fi accesată de maximum patru persoane în acelaşi timp) – acolo unde tinerii care iau parte la activităţi pot găsi informaţii despre fortificaţie, dar şi despre deţinuţii din perioada comunistă, 27 de scaune – nouă rânduri cu câte trei locuri – şi un videoproiector.

anchetazilei-fort13-masa-touch-screen

Chiar dacă a fost echipată cu aparatură de ultimă generaţie, sala nu beneficiază de o toaletă, în proiectul Ministerului Educaţiei fiind omis acest element extrem de important. Mai mult, oricine va dori să efectueze un tur al Fortului 13 Jilava va fi nevoit fie să-şi facă nevoile fiziologice într-o groapă săpată în pământ, fie să apeleze la un gardian ca să-l conducă la o toaletă din incinta actualului penitenciar.

anchetazilei-fort13jilava-videoproiector

Un alt dezavantaj pe care îl întâmpină angajaţii penitenciarului, dar şi vizitatorii monumentului este acela al accesului. Pentru a face un tur al Fortului 13, o persoană trebuie să treacă prin interiorul închisorii – deci, automat printr-un filtru ca la aeroport, unde îşi va lăsa telefonul mobil, încărcătorul, căştile, stick-urile sau cardurile de memorie.

Despre Fortul 13 Jilava

Iniţial, Fortul 13 Jilava a făcut parte dintr-un sistem de apărare a Bucureştiului format din 18 fortificaţii, fiind construit pe vremea domnitorului şi, ulterior, regelui Carol I, între anii 1870-1890. În timpul Răscoalei de la 1907, acesta a devenit spaţiu de detenţie pentru ţăranii din Ilfov.

În perioada statului naţional-legionar, instaurat în septembrie 1940, la Jilava au fost aduşi mai mulţi demnitari din timpul regimului lui Carol al II-lea. 64 dintre aceştia au fost executaţi în noaptea de 26 spre 27 noiembrie a aceluiaşi an, în semn de răzbunare pentru măsurile pe care le luaseră, în anii anteriori, împotriva Mişcării Legionare.

Tot aici, în anul 1946, a fost adus lotul „marilor criminali de război”, din care au făcut parte Mareşalul Ion Antonescu (fost conducător al României între anii 1940-1944), Mihai „Ică” Antonescu (fost ministru de externe), Gheorghe Alexianu (guvernator al Transnistriei între anii 1941-1944) şi generalul Constantin „Piki” Vasiliu (şeful Jandarmeriei Române). La 1 iunie 1946, aceştia au fost executaţi, ca urmare a unei sentinţe date în „Procesul Marii Trădări Naţionale”.

Din 1948 şi până la desfiinţarea sa în anul 1990, cu unele pauze, instituţia a trecut în subordinea Ministerului de Interne, respectiv a Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Printre personalităţile întemniţate la Jilava se numără Monseniorul Vladimir Ghika (n.r. – cel care şi-a găsit sfârşitul aici, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus) – beatificat în anul 2013, fostul lider ţărănist Corneliu Coposu, politicianul Constantin Titel Petrescu, Octav Bjoza şi alţii.

De asemenea, la Fortul 13 Jilava au fost executaţi conducătorii temutului grup de rezistenţă anticomunistă Arnăuţoiu-Arsenescu, denumit „Haiducii Muscelului”: fraţii Petre şi Toma Arnăuţoiu, respectiv Gheorghe Arsenescu.

Laura Ungureanu (foto)
Eugen Dinu
eugen.dinu@anchetazilei.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.