(VIDEO) 70 de ani de la uciderea Mareşalului Ion Antonescu

Ion_Antonescu_H
Sursa foto: historia.ro

La 1 iunie 1946 trecea în nefiinţă una dintre cele mai importante figuri din istoria României. Mareşalul Ion Victor Antonescu era executat prin împuşcare în Valea Piersicilor, la Jilava, alături de alţi trei colaboratori de-ai săi: Mihai „Ică” Antonescu – fost ministru de externe şi vicepreşedinte al consiliului de miniştri, Constantin „Piki” Vasiliu – fost comandant al Jandarmeriei şi subsecretar de stat la Ministerul de Interne, şi Gheorghe Alexianu – fost guvernator al Transnistriei.

Antonescu cădea răpus de gloanţele unui pluton de execuţie compus din 30 de gardieni şi comandat de Vasile Frugină. Viaţa fostului şef de stat din perioada 4 septembrie 1940 – 23 august 1944 nu a fost curmată după prima salvă.

Potrivit martorilor, acesta s-a ridicat, sprijinindu-se într-o mână şi a strigat:  „Domnule, nu m-aţi omorât!”, după care, sleit de puteri, ar fi căzut din nou la pământ. Deoarece condamnaţii la moarte încă dădeau semne de viaţă, comandantul plutonului  a tras cu revolverul în capul fiecăruia dintre cei 4 osândiţi la moarte.

„Ăştia nu ştiu să tragă, o să ne chinuiască”

Ba chiar, în Constantin Vasiliu, care se zbătea în chinuri groaznice, s-a mai tras şi cu puşca. Pare-se că Vasiliu a avut întru totul dreptate, atunci când a exclamat, la vederea gardienilor ce alcătuiau plutonul de execuţie: „Ăştia nu ştiu să tragă, o să ne chinuiască”.

Ion Antonescu a fost condamnat la moarte la 17 mai, în urma unui proces care a durat numai 11 zile. „Procesul Marii Trădări Naţionale”, aşa cum a fost numit de către guvernanţii vremii, a fost o adevărată mascaradă, în care s-au prezentat convorbiri trunchiate şi i s-au atribuit Mareşalului Antonescu cuvinte care nu erau ale lui.

„Mareşalul Antonescu, criminal de război!”, ordin al ocultei mondiale?

Într-un articol din 2011, art-emis.ro scria: „Procesul Marii Trădări Naţionale a fost din toate punctele de vedere neconstituţional (chiar în raport cu Constituţia în vigoare atunci, Constituţie pusă în vigoare în seara zilei de 24 august 1944 prin Decret Regal) şi s-a desfăşurat în cea mai mare parte pe baza unor documente false, astfel că el rămâne şi la ora actuală o pată de ruşine pe obrazul celor ce au contribuit din plin atât la actul de trădare de la 23 august 1944, cât şi la unele evenimente de după. Şi amintim pe regele Mihai (care nu a avut tăria să-şi apere colaboratorul cel mai apropiat şi care nu are nici acum puterea să recunoască unde a greşit), dar şi şefii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Titel Petrescu), care cu ani în urmă l-au refuzat pe Ion Antonescu când intenţiona să creeze un guvern de uniune naţională, dar care în noua situaţie au acceptat să formeze guvernul condus de dr. Petru Groza. Acestea au fost pe scurt, faptele petrecute în perioada cuprinsă între 23 august 1944 şi până la începerea procesului din mai 1946 intentat mareşalului Ion Antonescu şi principalilor săi colaboratori, numit Procesul Marii Trădări Naţionale”.

Silviu Brucan titra în „Scânteia”: „Văzând că şubreda lor apărare s-a prăbuşit în faţa zdrobitoarelor capete de acuzare, criminalii de război bâiguie explicaţii contradictorii şi se învinuiesc unii pe alţii”.

La finalul procesului, Tribunalul Poporului îl condamna pe Mareşalul Ion Antonescu astfel:  de şase ori la pedeapsa cu moartea, de două ori la temniţă grea pe viaţă, de trei ori la temniţă grea timp de 20 de ani, o dată la detenţie riguroasă timp de 20 de ani şi de 14 ori la degradare civică pe timp de 10 ani.

Ultima dorinţă a Mareşalului nu a fost respectată

După execuţie, cadavrele au fost transportate la crematoriul „Cenuşa”, spre a fi incinerate. Acest proces a luat sfârşit de-abia a doua zi, pe 2 iunie 1946, dată la care eliberatorul Basarabiei, al nordului Bucovinei şi al Ţinutului Herţei de sub cnutul bolşevic ar fi împlinit vârstă de 64 de ani. „Am să mă rog să fiu îngropat lângă cei care mi-au fost străbuni şi călăuzitori, la <<Iancu Nou>>”, îi transmise acesta soţiei Maria Antonescu, în scrisoarea de adio.

De asemenea, şi mama Mareşalului, doamna Liţa Baranga, înainte de execuţie, le solicitase autorităţilor să-i fie predat trupul la final, iar în cazul în care cadavrul va fi incinerat, să i se dea cenuşa. Din păcate, nici cererea dânsei nu a fost îndeplinită.

După ’90, Antonescu a fost ales în Top 10 români din istorie

Odată cu Revoluţia din 1989 şi cu căderea comunismului, Mareşalul Ion Antonescu a reînviat în sufletele românilor. Într-un top realizat de către TVR, fostul şef al statului a fost ales printre primii 10 Mari Români din istorie.

Ţinând cont de acest aspect, putem spune că sacrificiul său nu a fost zadarnic şi că va trăi mereu în sufletele românilor, fie ca un erou naţional, fie într-un alt fel.

eugen.dinu@anchetazilei.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.